În primele opt luni ale anului 2026, senatorii români au avut o prezență medie de aproximativ 10 zile pe lună în Parlament, conform unor date oficiale. Această situație a dus la acumularea unor amenzi pentru absențe nemotivate, totalizând 21.217 lei brut.
În contrast cu angajații din mediul privat, care lucrează între 18 și 23 de zile pe lună, senatorii nu au reușit să depășească 15 zile de activitate în cele mai aglomerate luni. De exemplu, în anumite luni, prezența a scăzut până la doar 6 zile, în ciuda unei crize politice semnificative în România.
Deși senatorii au responsabilități și în circumscripțiile lor electorale, cifrele reflectă frecvența lor la sediul Parlamentului. Programul obișnuit al unui senator include participarea la ședințe, dezbateri și activități în comisii, dar nu există o claritate asupra activităților desfășurate în afara acestor zile.
Analizând lunile, se observă că în ianuarie senatorii au avut aproximativ 10 zile de muncă, în timp ce angajații obișnuiți au avut 18. Pe parcursul lunilor, prezența a fluctuat, atingând un maxim de 15 zile în martie, dar revenind la cifre scăzute în lunile următoare.
Revenind la sancțiuni, conform legislației, senatorii care lipsesc nemotivat de la activitățile parlamentare sunt penalizați cu 5% din indemnizația lor lunară brută. Cu toate acestea, în perioada menționată, suma totală reținută pentru absențe a fost de aproximativ 2.652 de lei brut pe lună, ceea ce reprezintă sub un sfert din indemnizația netă a unui senator.
În concluzie, absențele nemotivate ale senatorilor nu numai că reflectă o slabă implicare în activitatea parlamentară, dar și costuri minime pentru aceste absențe, ridicând întrebări cu privire la responsabilitatea lor față de electorat.
