România se confruntă cu o criză guvernamentală de 110 zile, începând cu demiterea Cabinetului Bolojan. În această perioadă, executivul nu a avut puteri depline, iar președintele Nicușor Dan a refuzat să numească un nou premier fără o majoritate parlamentară solidă.
Criza a început pe 5 mai 2026, când moțiunea de cenzură inițiată de PSD a dus la destrămarea coaliției de guvernare. Votul a fost susținut și de partidul AUR, ceea ce a dus la căderea cabinetului condus de Bolojan.
După aceasta, Nicușor Dan a încercat să numească un nou premier, dar prima sa alegere, Eugen Tomac, nu a reușit să obțină susținerea necesară. Instabilitatea politică a continuat să crească, culminând cu respingerea propunerii lui Adrian Veștea, care a fost nominalizat fără acordul PNL, ceea ce a amplificat tensiunile între liberali și președinte.
În prezent, președintele a transmis partidelor că nu va desemna un nou premier până când nu va fi prezentată o majoritate clară, stabilă și convenită. Două propuneri formale există în acest moment: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce o alianță PNL-USR-UDMR l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan. AUR a declarat că nu va susține niciun guvern din care nu face parte și cere alegeri anticipate.
În paralel, Parlamentul a fost convocat pentru o sesiune extraordinară între 24 și 26 august, dedicată proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv legislației privind integritatea. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a subliniat importanța finalizării acestor inițiative.
