România se confruntă cu un deficit acut de forță de muncă, iar companiile din sectoare precum logistică, construcții, HoReCa, producție, industrie auto, agricultură și retail recurg tot mai des la recrutarea muncitorilor străini pentru a-și satisface necesitățile de personal.
Deficitul de personal a devenit o problemă structurală, cu o cerere din ce în ce mai mare pentru angajați din afara Uniunii Europene, pe fondul dificultăților companiilor de a găsi forță de muncă locală. Conform Melaniei Pop, Managing Partner al International Work Finder, este o provocare pentru anumite sectoare economice să funcționeze doar cu personal din România.
Cele mai mari cereri sunt în domenii precum:
- logistică și depozitare
- curierat
- HoReCa
- construcții
- industrie
- agricultură
- retail
- reciclare
În ultimii opt ani, International Work Finder a reușit să recruteze peste 25.000 de muncitori non-UE, primind lunar solicitări pentru peste 1.000 de lucrători. Autoritățile au aprobat un contingent de 90.000 de muncitori străini nou-admiși pentru anul 2026.
Recrutarea poate dura până la șase luni, iar din păcate, doar aproximativ 70% dintre candidați ajung să lucreze efectiv în România. Printre motivele principale se numără refuzul emiterii avizului de muncă, documente incomplete, neîndeplinirea condițiilor legale și schimbările legislative.
Majoritatea muncitorilor străini ocupă locuri de muncă necalificate, între 60% și 70%, deși există o cerere semnificativă pentru personal calificat, precum electricieni sau mecanici. În acest context, agențiile de recrutare organizează teste practice pentru a verifica competențele candidaților.
Un aspect crucial este integrarea muncitorilor după sosire. Aceasta include sprijin în obținerea documentelor, cazare, deschiderea unui cont bancar și accesarea serviciilor medicale. Diferențele dintre condițiile promise și realitatea de la locul de muncă pot duce la plecări premature.
Contrar percepției că muncitorii non-UE sunt mai ieftini, costurile totale pentru angajatori, inclusiv recrutarea și integrarea, sunt comparabile cu cele ale angajaților români. Totuși, stabilitatea pe termen lung a muncitorilor străini este un avantaj semnificativ.
Este evident că România necesită o infrastructură mai bună pentru integrarea muncitorilor străini. Conform datelor, aproape 150.000 de angajați din afara Uniunii Europene lucrează în țară, dar infrastructura de integrare nu a evoluat corespunzător, lipsind cursurile de limba română și centrele de informare.
În concluzie, recrutarea eficientă a muncitorilor străini implică o selecție riguroasă, o prezentare realistă a condițiilor de muncă și un sprijin continuu după sosirea acestora. Păstrarea acestor muncitori pe termen lung necesită colaborare între angajatori, agenții de recrutare și autorități.
