Dolj: O tradiție străveche, denumită „Strigarea peste sat”, marchează intrarea în post în comunitățile din această regiune. Ritualul se desfășoară în ajunul perioadei de post, combinând elemente de purificare prin foc cu o atmosferă de satiră și reflecție comunitară.
În dimineața zilei, gospodarii își pregătesc curțile, iar seara aprind focuri din resturile uscate adunate pe parcursul iernii. Tinerii se îndreaptă spre dealuri cu crengi și, la lăsarea serii, dau foc grămezilor pregătite. Oamenii din sat se adună în jurul flăcărilor, după o masă tradițională bogată în brânză, ouă și alte preparate specifice, reprezentând ultimele bucate „de dulce” înainte de post.
Acest ritual nu este doar o festivitate; el are și o semnificație spirituală profundă. Copiii își vizitează părinții, iar finii merg la nași cu daruri, cerând iertare. Conform tradiției, intrarea în post cu supărări sau neînțelegeri nu este binevenită.
Momentul culminant al serii constă în strigarea de pe dealuri, unde tinerii își transmit unii altora versuri satirice. Glasurile răsună prin sat cu expresii precum: „Aoleo Mărie, aoleo!”, având ca țintă, în special, fetele de măritat, dar și pe cei considerați leneși sau pe cei care nu respectă normele morale.
Acest obicei are un rol moralizator, comunitatea având ocazia de a sancționa public anumite comportamente, cu speranța că acestea se vor corecta. Se subliniază, de asemenea, că odată ce începe postul, nunțile nu mai sunt permise, iar cei care ignoră aceste reguli riscă o viață conjugală nefericită, conform credințelor populare.
„Strigarea peste sat” simbolizează și dorința comunității de a grăbi sosirea primăverii, un sezon asociat cu reînnoirea naturii și începutul Noului An Agrar. Focul are un rol purificator, iar strigătul colectiv reprezintă o despărțire de iarnă.
Tradiția este încă activă în multe sate din Dolj, cum ar fi Brabova, Bulzești, Bucovăț, Carpen, Cernătești, Gighera, Ostroveni, Pielești, Giurgița și Țuglui. În timp ce în unele localități obiceiul s-a restrâns la câteva focuri aprinse la porți, în altele continuă să adune comunitatea și pe cei care au plecat de acasă.
