În Parcul Național Buila-Vânturarița, Peștera Liliecilor, cunoscută și ca Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul, se află pe versantul drept al Cheilor Bistriței, la o altitudine de aproximativ 630 de metri.
Accesul se face pe o potecă amenajată cu balustrade, care pornește din spatele Mănăstirii Bistrița, iar drumul durează în jur de 15 minute.
Documentată în secolul al XVII-lea, peștera are o istorie bogată și a fost un loc de refugiu pentru călugări care practicau asceza monahală. Aceasta a inspirat nu doar viața spirituală, ci și realizarea de opere culturale.
Peștera adăpostește două bisericuțe importante: Bisericuța „Ovidenia”, unde au fost ascunse moaștele Sfântului Grigore Decapolitul, și Bisericuța „Sfinții Arhangheli”. Aceste locuri au fost frecventate de voievozi, ierarhi și credincioși, având un rol semnificativ în patrimoniul spiritual al zonei.
Un element distinctiv al peșterii este „Fereastra Peșterii”, o deschidere situată la 30 de metri deasupra râului Bistrița, care permite luminii naturale să pătrundă în interior. Formațiunile calcaroase din jur completează peisajul pittoresc.
Temperatura din peșteră variază semnificativ între galerii, cu valori medii de 2,5 grade Celsius iarna și 14 grade Celsius vara. Aceasta diversitate climatică, împreună cu habitatul său, face din Peștera Liliecilor un loc important pentru biodiversitatea subterană.
Poteca de acces, săpată în stâncă începând cu 19 septembrie 1940, oferă priveliști spectaculoase asupra Cheilor Bistriței, îmbinând natura, istoria și spiritualitatea într-un cadru deosebit.
