În România, micii au devenit un simbol culinar esențial al zilei de 1 Mai, marcând o transformare a acestei sărbători de la una politică la una recreativă. Această asociere a apărut în special după 1989, când Ziua Muncii a căpătat o nouă semnificație.
Data de 1 Mai este o zi liberă oficială, conform Codului Muncii, și este celebrată la nivel național. Consumarea micilor, preparate din carne tocată, este un obicei care a evoluat pe parcursul anilor, devenind un ritual contemporan asociat cu petrecerea timpului liber în aer liber.
Originea micilor se regăsește în București, în secolul al XIX-lea, unde au fost create inițial din necesitatea de a improviza în contextul lipsei învelișurilor pentru cârnați. Acestea au fost preparate pe grătar și au prins rapid popularitate în rândul locuitorilor orașului. Influentele balcanice și adaptările locale au contribuit la conturarea unei identități culinare unice.
Pe lângă dimensiunea lor gastronomică, micii au devenit un simbol al socializării. Grătarul de 1 Mai reprezintă o oportunitate de a petrece timp cu familia și prietenii, facilitând interacțiunea socială într-un cadru informal.
Semnificația Zilei Internaționale a Muncii este, de asemenea, una profundă, având rădăcini în protestele muncitorilor din SUA, în special în cele de la Haymarket din Chicago în 1886. Aceasta a dus la adoptarea oficială a zilei de 1 Mai ca zi de sărbătoare în multe țări, simbolizând lupta pentru drepturile muncitorilor.
