Banii lichizi devin tot mai rari în Europa, iar pandemia a accelerat tranziția către plățile digitale. În multe țări, numerarul reprezintă acum o proporție mică din tranzacțiile zilnice, cu generațiile mai tinere considerându-l depășit. Exemplele din Europa de Nord arată cum companiile renunță complet la numerar, preferând plățile electronice.
Suedia se află în fruntea acestei transformări, având un număr tot mai mare de magazine, cafenele și mijloace de transport care acceptă doar plăți digitale. Aplicația Swish, care permite transferuri rapide de bani, a devenit extrem de populară, iar majoritatea cetățenilor recunosc că trec luni întregi fără a utiliza bancnote.
În Asia, China a adoptat un model diferit, bazându-se pe coduri QR pentru plăți, folosind platformele precum Alipay și WeChat Pay. Aceasta a dus la o experiență de cumpărare simplificată, unde utilizarea numerarului este rară.
Singapore a implementat cu succes o infrastructură digitală unificată, facilitând plățile electronice în toate aspectele vieții cotidiene. Inițiativa „Națiune Inteligentă” a condus la integrarea eficientă a serviciilor guvernamentale și comerciale, demonstrând că o infrastructură robustă este esențială pentru reducerea utilizării numerarului.
În contrast, Germania arată o rezistență semnificativă față de digitalizare, cu cetățenii care preferă utilizarea banilor lichizi din motive culturale și de confidențialitate. Deși tehnologia avansează rapid, mulți continuă să se bazeze pe plățile cash, evidențiind o dependență de tradiție.
Cu toate acestea, dispariția completă a numerarului nu este așteptată în viitorul apropiat. Banii fizici păstrează un rol important în situații de urgență sau probleme tehnice, garantând o protecție a datelor personale pe care sistemele digitale nu o pot oferi în totalitate.
În România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că tranziția completă către plățile digitale nu este fezabilă în prezent, având în vedere preferințele populației pentru numerar și lipsa unor sisteme de securitate cibernetică bine definite. El a menționat că, în absența unor măsuri de protecție, România ar putea fi vulnerabilă la atacuri externe care ar putea bloca plățile electronice.
