Închiderea centralelor de termoficare din România a generat costuri alarmante, depășind cu mult așteptările inițiale. Modernizarea acestor instalații energetice ar fi fost o soluție mai economică.
Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean Vâlcea, a subliniat gravitatea situației economice actuale, afirmând că „menținerea CET-urilor până în 2028 ar fi necesitat 520 de milioane de euro. În schimb, desființarea lor haotică costă 3.084 miliarde de euro, de șase ori mai mult.” Această diferență se va reflecta direct asupra cetățenilor, care vor suporta aceste pierderi financiare.
Rădulescu a evidențiat că, deși centralele au o capacitate de producție mai redusă, ele joacă un rol critic în asigurarea stabilității sistemului energetic. Costurile masive generate de lipsa infrastructurii energetice afectează în mod direct economia națională, iar ultimele luni au demonstrat impactul acestor pierderi.
Analizând perioada de vară, Rădulescu a menționat: „Dacă am fi avut CET-uri, costul compensării crizei din iulie-august 2026 ar fi fost de 20 de milioane de euro, în comparație cu 84 de milioane de euro fără ele. Aceasta înseamnă o pierdere de 64 de milioane de euro în doar două luni.”
Deciziile rapide și fără o analiză adecvată riscă să pună în pericol siguranța populației, iar întrebările legate de resursele energetice rămân fără un răspuns clar. Lipsa unor alternative viabile aduce un plus de incertitudine pentru consumatori, iar reacțiile critice față de măsurile adoptate pe termen scurt sunt tot mai frecvente.
Într-un context de criză, Guvernul demis a convocat o ședință extraordinară pentru a analiza impactul scăderii debitului Dunării asupra sistemului energetic. Autoritățile iau în calcul instituirea unei stări de urgență hidrologică în județele afectate, măsură ce poate fi decretată de Președintele României cu aprobarea Parlamentului.
O prioritate majoră este asigurarea siguranței sistemului energetic național, cu scopul de a crește nivelul apei în zona de captare de la Cernavodă, esențial pentru răcirea reactoarelor nucleare. În acest sens, Guvernul pregătește alocarea a 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă către Ministerul Transporturilor pentru a direcționa debitele spre captare.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a raportat că debitul Dunării a scăzut la 1.600 mc/s, cu prognoze de reducere până la 1.500 mc/s, valori ce se apropie de minimul istoric din 1985. Apele Române au confirmat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar măsurile de economisire a energiei continuă să fie o prioritate, inclusiv restricționarea iluminatului public pe timp de noapte.
