În luna august 2026, depozitele în valută ale populației din România au experimentat o creștere de 5,2% comparativ cu aceeași lună a anului precedent, atingând un total de 28,9 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naționale a României. Această tendință reflectă o preferință tot mai mare pentru economisirea în valută, în contextul instabilității financiare actuale.
Pe de altă parte, moneda euro a înregistrat o depreciere semnificativă față de dolarul american, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni. Această situație este generată de incertitudinile fiscale din Franța și instabilitatea politică a zonei euro.
Leul românesc a atins recent un minim istoric, depășind 5,35 lei pentru un euro, ceea ce a fost influențat de evoluțiile politice interne, inclusiv nominalizările repetate pentru funcția de prim-ministru. Deși Banca Națională a României a stabilit o dobândă de politică monetară de 6,5%, aceasta nu a reușit să stabilizeze moneda națională din cauza contextului economic dificil.
România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, estimat între 7% și 9% din PIB, și cu scăderea rezervelor valutare, care în luna septembrie au scăzut cu 4,8 miliarde de euro. Aceste aspecte au dus la retrogradarea ratingului datoriei suverane a țării, iar perspectivele economice rămân negative.
Investițiile în aur par a fi o alternativă mai stabilă în această perioadă. O analiză comparativă a unei sume de 10.000 de lei arată că, în condițiile inflației de 6,27%, păstrată în lei, suma ar fi scăzut la 9.410 lei, în timp ce convertită în euro ar fi ajuns la 9.752 lei, iar investită în aur la 12.849 lei, cu randamente reale de -5,9%, -2,5% și 28,5% respectiv.
În ultimii ani, băncile centrale au început să înlocuiască titlurile de stat cu achiziții de aur, cu nete achiziții de 1.082 tone în 2022 și 863 tone în 2025, semn că metalul prețios devine tot mai important ca rezervă internațională. Aproape 83% dintre băncile centrale se așteaptă ca ponderea aurului în rezervele internaționale să crească în următorii cinci ani.
În concluzie, pe măsură ce inflația afectează puterea de cumpărare, investitorii și economiile individuale ar putea considera aurul ca o opțiune viabilă pentru protejarea valorii activelor, în fața fluctuațiilor valutare și a instabilității economice.
