Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că statul român poate eșalona plățile restanțelor salariale datorate judecătorilor și procurorilor, fără a încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere circumstanțele speciale ale cazului.
CEDO a respins cererile a cinci magistrați care contestau neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești definitive, subliniind că statul nu poate folosi lipsa fondurilor ca justificare pentru neplata acestor sume. Totuși, instanța a recunoscut eforturile autorităților române de a implementa plăți eșalonate în contextul unor constrângeri economice severe.
Printre reclamanți se numără Voicu-Ionel Pușcașu și Florina-Mihaela Pușcașu, care au solicitat sume între 30.000 și 571.000 de euro. CEDO a remarcat că, deși plățile nu au fost efectuate integral, statul român a adoptat un mecanism de plată eșalonată cu actualizări legate de inflație și dobânzi legale.
România a fost apreciată pentru caracterul excepțional al obligațiilor financiare, în condițiile unei crize bugetare prelungite și a unor măsuri de austeritate care au vizat întreaga funcție publică.
Guvernul a modificat de mai multe ori calendarul plăților, cu intenția de a finaliza restanțele în următorii cinci ani, începând din 2024. CEDO a considerat că aceste măsuri sunt în conformitate cu obiectivele de interes general și cu consolidarea fiscală pe termen lung.
