Vasile Alecsandri, o figură centrală a literaturii române, s-a născut în 14 iunie 1818 la Bacău, provenind dintr-o familie boierească. Este recunoscut ca un exponent al generației pașoptiste și poreclit „bardul de la Mircești”.
În cariera sa literară, Alecsandri a abordat diverse genuri, fiind un important contributor la dezvoltarea comediei și dramei istorice românești. A fost unul dintre fondatorii Teatrului Național din Iași, unde a creat un repertoriu național și a înființat o trupă artistică inspirată de teatrele pariziene.
Alecsandri a fost educat inițial de dascălul maramureșean Gherman Vida, iar ulterior a studiat la Paris, unde a obținut bacalaureatul în litere în 1835. Aici, a avut ocazia să interacționeze cu personalități importante precum Alexandru Ioan Cuza și Ion Ghica.
Întors în Moldova, a fost numit director al Teatrului Național din Iași și a colaborat cu diverse publicații literare. A participat activ la mișcarea revoluționară din 1848, redactând documente importante pentru reformele politice ale vremii.
A fost, de asemenea, implicat în Unirea Principatelor Române, ocupând funcții importante, inclusiv cea de ministru de Externe. A avut o misiune diplomatică în Franța, Anglia și Piemont pentru a obține recunoașterea dublei alegeri a lui Cuza.
Debutul său ca prozator a avut loc în 1840 cu opera 'Buchetiera de la Florența', iar ca dramaturg cu 'Farmazonul din Hârlău'. A scris, de asemenea, lucrări cu un caracter militant în timpul Revoluției de la 1848, printre care se numără celebra poezie 'Către români'.
În 1855, a fondat revista 'România literară', care a reunit cele mai valoroase talente ale epocii. Printre lucrările sale celebre se numără piese precum 'Iorgu de la Sadagura' și 'Chirița în Iași'.
Alecsandri a fost recunoscut ca un important promotor al culturii române, fiind membru fondator al Societății Literare Române și al Academiei Române. A fost distins cu premii pentru contribuțiile sale literare.
Vasile Alecsandri a trecut în neființă pe 22 august 1890, iar mormântul său se află în grădina casei sale din Mircești, unde a fost ridicat un mausoleu în 1928. Teatrul Național din Iași îi poartă numele, păstrându-i astfel vie moștenirea culturală.