În iunie 2025, Ilie Bolojan, noul premier al României, a inițiat un set de măsuri de austeritate, majorând taxe pentru a controla un deficit bugetar ce depășea 9%. La un an distanță, țara se pregătește pentru evaluările agențiilor de rating, temându-se de o posibilă retrogradare în categoria 'junk'.
Deficitul bugetar, o situație în care cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, obligă statul să se împrumute, ceea ce poate duce la creșterea dobânzilor. Bolojan a lansat măsuri fiscale în cadrul coaliției PNL-PSD-USR-UDMR pentru a aborda această problemă.
Conform datelor Ministerului de Finanțe, la sfârșitul lunii iunie 2026, deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB. Totuși, scăderea consumului a afectat și deficitul de cont curent, iar economia românească a intrat în recesiune tehnică, cu o contracție de 1,2% a PIB-ului în primul trimestru din 2026. Insolvențele au crescut cu 43%, iar vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu peste 6% din cauza puterii de cumpărare diminuate și a unei inflații ce depășea 11%, cea mai mare din Uniunea Europeană.
În acest context, economistul Mircea Coșea a avertizat că măsurile de austeritate ar putea transforma criza bugetară într-o criză economică. Radu Soviani a criticat sever politicile lui Bolojan, menționând că economia României se află într-o stagflație severă.
Deși reformele administrative au fost discutate, acestea nu au fost implementate. Economiștii sperau într-o reducere a cheltuielilor inutile și într-o reformă administrativă, dar aceste măsuri nu au fost anunțate sau aplicate. Economistul Radu Nechita a subliniat necesitatea unei reforme care să sprijine inițiativa privată și să reducă birocrația.
Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, a comentat că Bolojan a avut ocazia să facă reforme, dar s-a concentrat pe creșterea impozitelor. Petrișor Peiu a subliniat nevoia de a reduce cheltuielile cu bunurile și serviciile, care rămân ridicate.
Traian Băsescu a criticat, de asemenea, lipsa reformelor esențiale, afirmând că orice persoană poate crește taxe fără a implementa schimbări reale. În plus, discuțiile despre ajutoarele acordate Ucrainei generează controverse, unele voci cerând suspendarea acestora pentru a prioritiza problemele interne ale României.
