Aparatul de fotografiat are o istorie de aproape două secole, având la bază principii optice recunoscute încă din antichitate. Aristotel, în secolul IV î.e.n., a observat fenomenul camerei obscure, un concept care a fost ulterior dezvoltat de artiști renumiți în perioada Renașterii, precum Leonardo da Vinci. Acest principiu a stat la baza fotografiei și cinematografiei, transformând modul în care oamenii percep și păstrează imagini.
În România, fotografia a început să prindă avânt în secolul al XIX-lea, trecând de la aparate voluminoase din lemn la tehnologia digitală contemporană. Primele echipamente erau complicate și utilizate în special de profesioniști, însă, cu trecerea timpului, fotografia a devenit accesibilă publicului larg. Arta portretului a căpătat popularitate, mai ales în studiourile din București și din alte orașe mari.
Pionieratul și plăcile umede (secolul al XIX-lea)
Primele fotografii erau realizate cu aparate masive, iar Carol Popp de Szathmári se numără printre cei mai notabili fotografi români ai acelei perioade, fiind cunoscut pentru documentarea Războiului Crimeii și pentru peisajele din România. Fotografiile erau create pe plăci de sticlă, un proces care necesita expertiză și precizie. Cu timpul, aparatele au devenit mai compacte și mai ușor de utilizat.
Stereoscopul a fost un alt dispozitiv important, permițând vizualizarea imaginilor în 3D prin prezentarea a două perspective diferite ale aceluiași subiect. Aceasta a fost o formă populară de divertisment în secolele XIX și XX, oferind oamenilor ocazia de a explora virtual locuri îndepărtate.
Epoca de aur a studiourilor (1920–1940)
În perioada interbelică, fotografia a experimentat o dezvoltare remarcabilă în România. Studiourile fotografice au proliferat, iar portretul a devenit un simbol al statutului social. Aparate avansate de la mărci renumite au ajuns în mâinile fotografilor profesioniști, generând o bogată arhivă vizuală a acelei epoci.
Aparatele de masă (1950–1980)
În a doua jumătate a secolului XX, fotografia a devenit o activitate populară, cu aparate din diferite țări, precum cele sovietice și est-germane, disponibile pe piața românească. Această accesibilitate a transformat fotografia într-un hobby pentru mulți români, care au început să imortalizeze momente din viața de zi cu zi.
Revoluția digitală
În anii '70, Steven Sasson de la Kodak a creat primul aparat foto digital, deschizând calea pentru revoluția digitală. De asemenea, aparatul Polaroid, inventat în 1947, a revoluționat fotografia prin posibilitatea de a obține instantanee, fără a necesita un laborator. Expoziția de la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc oferă o privire detaliată asupra acestei evoluții, având expuse aparate și accesorii reprezentative pentru fiecare etapă. Expoziția va fi deschisă până pe 31 octombrie 2026.
