Echipele de arheologi de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au realizat recent descoperiri importante în siturile Dâmbul Cetății din județul Harghita și Cetatea Zânelor din Covasna. Aceste cercetări au adus la lumină informații valoroase despre organizarea așezărilor preistorice și dacice, precum și despre evoluția fortificațiilor din zonă.
În cadrul săpăturilor de la Dâmbul Cetății, cercetătorii au examinat un șanț de 18 metri lungime și 0,3-0,5 metri lățime, unde au fost găsite fragmente ceramice variate, inclusiv o amforetă bine conservată, resturi de oase de animale și fragmente de lemn ars, toate datând din perioada culturii Costișa-Ciomortan (aproximativ 2100-1900 î.Hr.).
Pe latura sudică a sitului, au fost identificate niveluri de pietre și alte materiale arheologice asociate cu cultura Wietenberg, sugerând existența unor posibile structuri defensive suplimentare. În campania din 2025, cercetările s-au concentrat pe documentarea unui șanț asociat cu un „Gard interior”, în care s-au descoperit o aglomerare de fragmente ceramice, resturi de oase și alte obiecte, tot din perioada Costișa-Ciomortan. O amforetă de mici dimensiuni, cu un design distinctiv, a fost deosebit de remarcabilă.
Patrimoniul descoperit la Dâmbul Cetății este considerat bogat și variat, multe dintre artefacte fiind incluse în categoria Tezaur. Cele mai multe dintre acestea sunt expuse în cadrul expoziției permanente „Așezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc” la muzeul din Sfântu Gheorghe.
În stațiunea Covasna, cercetările s-au axat pe edificiul II al terasei a II-a a cetății dacice din Valea Zânelor, unde s-au găsit fragmente ceramice, oase de animale și un obiect metalic rar – un mâner cu cap de berbec de la un vas din bronz roman. Edificiul este delimitat pe trei laturi, iar cercetările continuă pentru a determina limitele nordice și funcționalitatea acestuia, care ar putea fi un templu sau o clădire civilă ori militară.
Descoperirile arheologice recente din sit reflectă o civilizație complexă, cu fortificații din piatră, lut și lemn, organizate pe terase și o acropolă. Campania din 2025 s-a desfășurat pe Terasa a II-a, unde au fost identificate structuri dacice, ale căror funcționalități rămân deocamdată neclare. Obiectele metalice întâlnite sunt extrem de rare în lumea dacică, inclusiv mânerul cu cap de berbec menționat anterior.
