În județul Covasna, cercetările arheologice au scos la iveală numeroase vestigii, însă multe dintre acestea nu au fost documentate corespunzător de-a lungul timpului.
Unul dintre cele mai notabile situri din zonă este Cetatea Zânelor, cunoscută și ca Cetatea dacică din Valea Zânelor, recunoscută ca un important centru fortificat din perioada dacică clasică, situat în sud-estul Transilvaniei.
Cercetările recente de la situl Covasna-Dealul Sărat, realizate de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sf. Gheorghe, au fost parte a proiectului care vizează completarea diagnosticării arheologice începută cu cinci ani în urmă.
În cadrul celor mai recente campanii, echipa de arheologi a investigat amenajările antropice de pe platoul sitului și din zona Terasei I, unde au fost descoperite structuri formate din șanțuri și valuri de pământ și piatră.
Pe Terasa I, un val de pământ și pietre înconjoară situl în formă de potcoavă, dar în zona sud-vestică, unde terenul este abrupt, nu s-au identificat structuri de fortificare. Întrebarea care persistă este cine a construit aceste structuri.
În timpul săpăturilor, au fost găsite și artefacte preistorice din piatră și ceramică, indicând o ocupare intermitentă a sitului din epoca bronzului până în perioada epocii fierului.
Situl Covasna-Dealul Sărat datează din perioada 2800 î.Hr. până în secolul I d.Hr. și a scos la iveală sisteme de fortificare și materiale arheologice legate de culturi precum Cultura Schneckenberg/Jigodin, Cultura Wietenberg și Epoca LaTène târziu.
În ultimii ani, au fost descoperite noi situri arheologice în zona Covasnei, care sugerează existența unor centre de putere, iar Dealul Sărat este deosebit de important datorită poziției sale strategice în raport cu celelalte situri din regiune.
Cercetarea din acest an a fost coordonată de Dan Buzea și Valeriu Sîrbu, alături de o echipă de arheologi din cadrul MNCR și Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.
