Conform unui raport recent, creșterea curentelor ultraidentitare și suveraniste nu poate fi atribuită doar manipulării, ci se bazează pe factori structurali importanți. Acestea includ criza reprezentării democratice, inegalitățile sociale, neîncrederea în instituții și un proiect european care nu rezonează cu nevoile cetățenilor în contextul actual.
Studiul realizat de Grupul de Reflecție Strategică "România în UE" subliniază că, deși majoritatea românilor sprijină Uniunea Europeană, acest sprijin este condiționat și pragmatic, bazat pe percepția beneficiilor concrete.
Raportul susține că identitatea națională și cea europeană nu trebuie să fie percepute ca loialități antagoniste, ci ca elemente care se completează reciproc. Tensiunile dintre cele două identități sunt mai degrabă rezultatul unor acțiuni politice decât inevitabile.
În fața radicalismului, autorii recomandă o abordare bazată pe bună guvernare, educație civică și istorică, reducerea inegalităților și promovarea unui patriotism democratic. Aceștia subliniază că lupta împotriva extremismului trebuie să se desfășoare pe plan ideologic, nu prin măsuri punitive, având în vedere deschiderea față de cetățenii atrași de astfel de idei.
Raportul avansează o viziune în care specificul românesc și angajamentul european se întăresc reciproc, afirmând că România este europeană nu în ciuda identității sale, ci datorită modului în care aceasta s-a dezvoltat la intersecția dintre tradiție și modernitate.
În concluzie, raportul subliniază că adevărata provocare nu este alegerea între național și european, ci asigurarea unei democrații capabile să îmbine aceste două identități. O democrație puternică poate transforma solidaritatea și pluralismul în avantaje strategice într-o lume tot mai divizată.
Printre autorii raportului se numără nume cunoscute precum Teodor Baconschi și Sergiu Mișcoiu, care contribuie cu perspective valoroase asupra viitorului României în Uniunea Europeană.
