În fiecare an, pe 4 aprilie, se celebrează Ziua Academiei Române, instituție fondată în 1866 și dedicată promovării culturii naționale. Această zi a fost oficializată în anul 2000, cu ocazia „Zilei Porților Deschise”.
Academia Română a fost creată sub numele de „Societate Literară Română” și a evoluat, în 1879, pentru a deveni institut național. Scopul principal al Academiei a fost normarea limbii române și studierea istoriei naționale, având ca obiective elaborarea ortografiei, gramatica limbii, precum și realizarea unui dicționar.
La prima sa ședință, desfășurată pe 6 august 1867, Academia a avut ca membri fondatori personalități importante din diverse regiuni ale României, inclusiv Iosif Hodoș, Timotei Cipariu și Vasile Alecsandri. Academia a fost declarată institut național prin înalt decret pe 29 martie 1879, având trei secții: literară, istorică și științifică.
După 1990, Academia Română și-a continuat activitatea sub conducerea unor președinți de marcă, precum Mihai Corneliu Drăgănescu și Ioan-Aurel Pop, actualul președinte, reales în 2022. În prezent, Academia cuprinde 14 secții și 3 filiale, coordonând 70 de institute de cercetare și având peste 2.000 de specialiști.
Academia Română își propune să contribuie activ la dezvoltarea societății românești prin acțiuni culturale și științifice, promovând cercetarea fundamentală și aplicată. Pe 26 martie 2026, va fi înființat Consiliul Academic Român, o inițiativă de colaborare științifică între Academia Română și Academia de Științe a Moldovei.
În 2026, Academia Română va sărbători 160 de ani de activitate, iar evenimentele dedicate acestei aniversări vor include sesiuni festive și expoziții, cu participarea unor personalități din domeniul științei și culturii.
