Pe 1 noiembrie, România sărbătorește Ziua radioului național, un moment important în istoria audiovizualului românesc.
Postul național de radio a fost inaugurat pe 30 octombrie 1928, la ora 17:00, cu celebra frază „Alo, Alo, aici Radio București, România”. Primele cuvinte au fost pronunțate de profesorul Dragomir Hurmuzescu, un important promotor al radiofoniei în țară, urmate de un recital de versuri scrise de Horia Furtună.
Hurmuzescu a fost, de asemenea, primul președinte al Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică, iar Margareta Marinescu a avut onoarea de a fi prima crainică a postului. La început, echipa radioului era formată din 17 angajați, iar programul zilnic includea știri, muzică de dans și clasică, precum și buletine meteorologice.
După inaugurare, radioul a diversificat emisiunile, incluzând programe culturale și de divertisment, cum ar fi „Ora copiilor” și „Ora veselă”. Pe 4 noiembrie 1928, Victoria Mierlescu a fost primul artist invitat să vorbească la microfon, oferind un recital de versuri.
În același an, revista „Radiofonica” a publicat primul număr pe 9 noiembrie, iar primul concert simfonic transmis a avut loc pe 30 noiembrie, organizat de Orchestra Radiodifuziunii Române.
În 1925, a fost fondată Asociația Prietenilor Radiofoniei, iar în același an a fost adoptată o lege care reglementa funcționarea stațiunilor de emisie. De asemenea, a fost aprobat un regulament care preconiza crearea unei societăți de difuziune, cu un capital mixt.
Societatea a fost oficial înființată pe 22 decembrie 1927, iar prima adunare generală a avut loc pe 17 ianuarie 1928. Apoi, pe 4 aprilie 1936, societatea a fost redenumită Societatea Română de Radiodifuziune.
În 1956, s-a înființat și Televiziunea Română, iar cele două entități au fuzionat, formând Radioteleviziunea Română. Legea 41 din 17 iunie 1994 a stabilit statutul de servicii publice autonome pentru cele două instituții.
Începând cu 2012, la 13 februarie, se celebrează Ziua Mondială a Radioului, instituită de UNESCO în 2011 și recunoscută de ONU un an mai târziu.
