Pe 9 august 2025, se împlinesc 424 de ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul, un moment tragic din istoria României, când marele voievod a fost ucis de mercenarii conduși de generalul Basta, în apropierea orașului Turda.
Mihai Viteazul, fiul lui Pătrașcu cel Bun, a fost un lider remarcabil care a ajuns domn al Țării Românești în 1593, în contextul unei perioade de intensă rivalitate între cele trei mari puteri ale vremii: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Polonia. Acesta a fost un apărător al independenței țării și un fervent luptător pentru cauza creștinătății.
În 1594, a început un război împotriva turcilor, având ca scop eliberarea țării de sub dominația otomană. Acțiunile sale militare au culminat cu bătălia de la Călugăreni, unde a obținut o victorie semnificativă împotriva oștilor turcești conduse de marele vizir Sinan Pașa.
Deși a încheiat o pace cu otomanii, Mihai a căutat alianțe cu alte state europene pentru a-și întări poziția. În 1600, a realizat prima unire a celor trei principate românești, având un impact major asupra regiunii. Aceasta a fost o realizare importantă, dar a adus și invidie și temeri în rândul vecinilor, în special al Habsburgilor și al Poloniei.
În ciuda succeselor sale, Mihai s-a confruntat cu rebeliuni interne și conflicte externe. După înfrângerea din bătălia de la Mirăslău în 1600, a fost forțat să se refugieze, dar a reușit să revină și să recucerească teritoriile pierdute.
Totuși, în 1601, Mihai a fost asasinat de mercenarii lui Basta, ceea ce a dus la o pierdere semnificativă pentru unitatea românilor. După moartea sa, rămășițele sale au fost aduse și îngropate la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, unde se află și osemintele tatălui său.
