Anul 2025 a adus dificultăți considerabile pentru fermierii din județul Covasna, aceștia raportând o scădere semnificativă a producțiilor agricole, în special din cauza vremii adverse, a declarat directorul Direcției Agricole Covasna, Kozma Bela.
Cartoful, o cultură emblematică pentru zonă, a avut o producție cu aproximativ 20% mai mică comparativ cu anii anteriori. De asemenea, prețurile de valorificare scăzute afectează grav capacitatea fermierilor de a-și acoperi cheltuielile.
În acest an, suprafața cultivată cu cartofi a fost de 12.500 de hectare, iar producția medie s-a situat la 17.450 de kilograme pe hectar. Acest lucru confirmă că județul Covasna rămâne un participant important pe piața cartofului.
Kozma Bela a subliniat că principalele provocări cu care se confruntă agricultorii includ lipsa spațiilor de depozitare adecvate și infrastructura necesară pentru menținerea calității produselor. Aceasta îi determină pe mulți să vândă cartofii la prețuri foarte mici, ceea ce complică și mai mult situația financiară a fermierilor. În plus, concurența cu cartofii importati reprezintă o altă problemă majoră.
„Prețul kilogramului de cartofi este între 0,90 și 1,20 lei la poarta fermei, iar cheltuielile de producție variază între 25.000 și 30.000 de lei pe hectar. Aceste costuri nu se acoperă din vânzări”, a adăugat el.
Printre culturile care au avut o evoluție pozitivă în acest an se numără sfecla de zahăr, cultivată pe o suprafață de 735 de hectare, având o producție medie de 43.077 kilograme pe hectar.
„Anul acesta nu a fost unul favorabil; cu toate acestea, sfecla de zahăr a fost o excepție, având o producție mai bună decât în anii anteriori”, a menționat directorul.
În contextul schimbărilor climatice, tipologiile culturilor agricole din Covasna au început să se modifice, cu suprafețe semnificative dedicate porumbului, care a fost cultivat pe peste 13.000 de hectare, și floarea-soarelui, pe 1.252 de hectare.
„Porumbul a câștigat teren, iar suprafețele dedicate floarei-soarelui și rapiței au crescut, fapt determinat de efectele încălzirii globale”, a concluzionat Kozma Bela.
