Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel: Tradiții și obiceiuri populare

Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel: Tradiții și obiceiuri populare

În ziua de 29 iunie, creștinii ortodocși celebrează Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare cu o semnificație profundă în tradiția populară. Această zi este marcată de obiceiuri care se desfășoară pe parcursul a trei zile, având scopul de a proteja recoltele de fenomene meteorologice nefavorabile, cum ar fi grindina sau incendiile.

În cultura populară, Sfântul Petru este considerat un protector al agricultorilor, având responsabilitatea de a aduce ploaie și căldură. De aceea, ziua de 29 iunie este văzută ca o zi de nelucrare, iar încălcarea acestei tradiții ar putea aduce asupra oamenilor mari distrugeri, inclusiv grindină. Există o credință populară conform căreia grindina este văzută ca o piatră pe care sfântul a măcinat-o și a fiert-o în cer.

În această zi, se obișnuiește să se împartă mere, colaci și lumânări, iar până la sărbătoarea lui Sânpetru, nu este indicat să se scuture merele din pomi, pentru a evita o recoltă compromisă.

Pe 30 iunie, tradiția continuă prin respectarea zilei de nelucrare, menținând protecția asupra animalelor de prădători și a recoltei de grindină. A treia zi, 1 iulie, este dedicată prevenirii incendiilor, având în vedere că este asociată cu Sfântul Ana-Foca, protector al recoltei.

În această zi se celebrează și „Cosmandinul”, o sărbătoare care se ține tot prin nelucrare și este dedicată sănătății, având legătură cu Sfinții Cosma și Damian, cunoscuți ca „sfinți doctori fără de arginți”.

Imagine: Icoană pe sticlă reprezentând „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, creată la Gherla în secolul al XIX-lea, aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța.

Informatii preluate si adaptate din: Ziua de Constanta
Etichete: cultură românească obiceiuri sărbătoare Sfinții Petru și Pavel tradiții populare
Autor: Radulescu Mihai