Pe 24 iunie, românii celebrează Sânzienele, cunoscute și sub denumirea de Drăgaica, marcând o sărbătoare cu tradiții adânc înrădăcinate, care coincide cu celebrarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.
În mitologia românească, Sânzienele sunt considerate zâne binevoitoare, dar care, atunci când sărbătoarea lor nu este respectată, devin asemănătoare Rusaliilor, zânele malefice. Aceste ființe mitologice sunt adesea asociate cu ritualuri menite să asigure fertilitatea pământului și rodnicia recoltelor.
În această zi, care coincide cu solstițiul de vară, românii respectă obiceiul de a nu lucra. Sânzienele sunt asociate cu o serie de superstiții, fiind considerate capabile să intensifice parfumul florilor și să sporească puterea plantelor medicinale.
De asemenea, se crede că Sânzienele protejează copiii de boli, contribuie la creșterea cerealelor și aduc prosperitate gospodăriilor. Tinerii profită de această sărbătoare pentru a se întâlni în vederea căsătoriei, iar fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, cu speranța de a-și visa viitorul soț.
Gospodarii obișnuiesc să atârne cununi de flori de Sânziene la colțurile caselor, pentru a prezice soarta animalelor lor. Florile adunate în această zi sunt adesea duse la biserică pentru a fi sfințite, fiind păstrate pentru diverse ritualuri magice.
