Guvernul român, condus de Bolojan, își propune o reformă profundă a sistemului de apărare, având în vedere creșterea provocărilor de securitate din regiune, în special din cauza conflictului din Ucraina. Potrivit unui program de guvernare aflat în stadiu preliminar, se preconizează o creștere treptată a cheltuielilor pentru apărare, care ar putea ajunge până la 5% din PIB. Dintre acestea, 3,5% sunt planificate pentru nevoile fundamentale, iar 1,5% pentru investiții strategice.
Modernizarea infrastructurii militare este o prioritate, iar documentul subliniază nevoia de adaptare a Armatei României la standardele NATO și Uniunii Europene. Printre măsurile propuse se numără îmbunătățirea infrastructurii din principalele baze militare, achiziții de echipamente esențiale și dezvoltarea unui sistem integrat de apărare aeriană și maritimă.
Guvernul vizează consolidarea rolului României ca furnizor de securitate în Marea Neagră și îmbunătățirea colaborării cu Statele Unite și partenerii europeni.
Pe plan intern, programul include reforme structurale care vizează optimizarea modului de comandă, reducerea birocrației și digitalizarea proceselor de recrutare și achiziții. Se propun măsuri pentru eficientizarea bugetului și accelerarea procedurilor de achiziție a echipamentelor necesare.
România își reafirmă angajamentele în cadrul NATO și UE, concentrându-se pe flancul estic și sprijinind state precum Republica Moldova și Ucraina. Se preconizează o implicare activă în inițiative comune, cum ar fi dezvoltarea unui hub regional pentru securitate maritimă.
Un alt aspect important al programului este creșterea atractivității carierei militare, prin îmbunătățirea prestigiului profesiei și integrarea profesională a civililor în sistemul militar. Obiectivele includ și modernizarea educației militare și întărirea rezervei naționale.
Programul reflectă o schimbare de paradigmă, trecând de la o armată reactivă la una modernizată, capabilă să răspundă eficient amenințărilor actuale și viitoare.
