Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a confirmat că România nu va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate sectorului transporturilor. În urma întâlnirilor cu oficialii Comisiei Europene, s-a decis că toate proiectele incluse în PNRR vor beneficia de o finanțare completă din fonduri europene, fără a necesita contribuții din bugetul de stat.
De asemenea, ajustările financiare cauzate de creșterea costurilor materialelor de construcție, energiei și carburantului vor fi acoperite tot din fonduri europene, conform Ordonanței de Urgență nr. 64/2022.
Printre proiectele care vor beneficia de finanțare 100% din PNRR se numără:
- Infrastructură rutieră:
- Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
- Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
- Infrastructură feroviară:
- Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
- Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
În ceea ce privește proiectele excluse parțial sau total din PNRR, MTI a confirmat că nu se va returna niciun euro din sumele deja cheltuite. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți în proiectele deja finalizate sau în stadiu avansat de execuție, cum ar fi:
- Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată;
- Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat;
- Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8);
- Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania);
- Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș.
Aceste proiecte vor continua să fie implementate prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse de fonduri europene, stabilite împreună cu Comisia Europeană.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a subliniat: „Proiectele esențiale pentru România vor continua cu sprijin european. Deciziile negociate cu Comisia Europeană oferă stabilitate și continuitate în investițiile de infrastructură, beneficiind astfel cetățenii, fără a impune o cofinanțare din bugetul național.”
MTI a precizat că modificările în privința finanțării nu sunt rezultatul unor erori administrative, ci se datorează necorelărilor tehnice între sistemele de achiziții europene și naționale.
