La începutul decadelor 1950, România a fost martora unei represiuni fără precedent, caracterizată printr-un val masiv de arestări și încarcerări. Un regim autoritar s-a consolidat la București, iar comuniștii au preluat controlul absolut asupra societății românești. Orice deviere de la linia oficială era interzisă, iar Armata Roșie, împreună cu consilierii politici sovietici, supravegheau cu atenție toate deciziile politice.
Autoritățile române încercau timid să se afirme pe scena politică internațională, aspirând la recunoaștere din partea țărilor occidentale și la integrarea în ONU. O condiție esențială pentru atingerea acestor obiective era respectarea principiilor Convențiilor de la Geneva, ceea ce implica un semnal de „relaxare” a regimului. Între timp, comuniștii români trebuiau să demonstreze Uniunii Sovietice devotamentul lor neclintit față de edificarea comunismului în România. În acest context, o acțiune timidă a fost inițiată prin eliberarea primilor deținuți politici din închisorile comuniste, cum ar fi lotul înaltelor demnitari ai României regaliste, eliberat în vara anului 1955. Cu toate acestea, în anii următori, majoritatea acestora au fost din nou arestați, regimul nefiind convins de „sentimentele lor patriotice”.
Se observa o fluctuație în politica internă, măsurile de relaxare fiind urmate de acțiuni coercitive menite să mențină populația sub control strict. La începutul anului 1958, guvernul român a semnat un acord cu Uniunea Sovietică, prin care sovieticii s-au angajat să-și retragă soldații de pe teritoriul României. Totuși, pe plan intern, o microglaciațiune se instala.
În acest context, documentul discutat mai jos ilustrează dorința unei „gaști nebune” de tineri, cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, de a se simți liberi, de a dansa și de a savura libertatea prin muzică și dans. Însă, Partidul și brațul său înarmat, Securitatea, erau mereu în alertă.
Manifestarea admirației pentru cultura occidentală era considerată o ofensă adusă regimului comunist. Cei care îndrăzneau să comită această „impertinență” erau adesea denunțați public, fiind acuzați de „atitudine cosmopolită” sau de „manifestări decadente”, riscuri care le puteau costa libertatea.
Direcția Miliției Reg. Stalin
Serviciul Miliției Judiciare
Referat nr. 113 din 18 februarie 1958
În urma cercetărilor efectuate în cazul de la Școala Medie Mixtă Germană Nr. 2 din orașul Stalin, s-au stabilit următoarele:
În noaptea de 25 spre 26 ianuarie a.c., în clădirea școlii, în sala de chimie și fizică de la parter, precum și în sala de ședințe de la etajul II, a avut loc un carnaval la care au participat profesori și elevi, atât de la cursul cu frecvență, cât și de la cursul seral al claselor VIII - XI. Carnavalul a început la ora 21:30.
La invitația elevului R.V., a fost prezent și fotograful C.M., de la cooperativa Higiena, secția fotografică, pentru a surprinde momentele festive. Din materialele disponibile reiese că la acest carnaval s-au dansat dansuri obișnuite, dar și dansuri americane de tip rock and roll, inclusiv figuri considerate obscene. Printre participanți s-au numărat M.I., S.U., B.U., G.E. și W.O., toți elevi ai liceului, cu vârste între 15 și 17 ani.
Dansurile obișnuite au degenerat în dansuri americane, cu figuri de caracter obscen, conform declarațiilor și fotografiilor anexate. Este de menționat că fotograful a fost anterior agent al poliției burgheze și a fost reținut de organele de securitate pentru chestiuni politice între anii 1950-1956.
Depozițiile tinerilor arată că, în timpul acestor dansuri, au fost prezente și cadre didactice, inclusiv directorul adjunct S., care nu au luat nicio atitudine, lăsându-se purtați de atmosfera festivă. De asemenea, directorul școlii, L.B., nu a adoptat o poziție fermă, mulțumindu-se să atragă atenția asupra unui elev.
Elevii interogați au declarat că au învățat dansul american în aceeași seară, fără a specifica sursa. Fotograful a întrebat un elev, M., de unde a învățat să danseze astfel, iar acesta a răspuns că de acasă, din familie.
Faptele tinerilor menționați se încadrează în articolul 578, Cod Penal, indice 4, combinat cu Decretul 324. Având în vedere că faptele ar putea avea un substrat politic și că tinerii implicați sunt minori, este necesară o anchetă penală obligatorie, iar întreg materialul trebuie predat organelor M.A.I. pentru verificări suplimentare.
Cpt. de Mil. Mesaroș Constantin
