Muntele Athos se află în centrul unei controverse semnificative, cu acuzații grave care vizează rețele ilegale ce oferă servicii neautorizate, având ca principali clienți pelerinii din România.
O investigație recentă dezvăluie cum pelerinajul tradițional a fost transformat într-un turism religios industrializat, gestionat de intermediari care profită excesiv de pe urma credincioșilor. Acest fenomen a crescut considerabil, în special după ce pelerinajele în Țara Sfântă au fost restricționate din cauza conflictelor armate.
Românii constituie o mare parte din vizitatorii Muntelui Athos, iar numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la estimări între 350.000 și 370.000 în 2025, depășind chiar și anii anteriori pandemiei. Această creștere a fost accentuată de imposibilitatea pelerinajelor tradiționale în Israel.
În timp ce taxa oficială de intrare (diamonitirion) este de doar 25 de euro, intermediarii vând „pachete de ghidaj” de patru zile la prețuri exorbitante, ajungând până la 700 de euro de persoană. Aceasta practică blochează locurile disponibile pentru pelerinii obișnuiți, care nu mai au acces la cazare în chilii sau mănăstiri.
Estimările arată că aproximativ 700 de pelerini intră zilnic, generând un profit de aproximativ 140.000 de euro pe zi pentru aceste rețele ilegale. Această activitate a transformat Muntele Athos într-un adevărat paradis fiscal subteran.
Investigația a scos la iveală și alte detalii îngrijorătoare, cum ar fi mita acordată funcționarilor pentru obținerea vizelor de intrare și înființarea unor servicii ilegale de închiriere de vehicule, operate de călugări în complicitate cu persoane private. De asemenea, pe piață au apărut suveniruri contrafăcute, importate din China, vândute ca fiind lucrări autentice de pe Muntele Athos.
Între timp, șeful Biroului de Pelerinaje din Uranopolis, Vasilis G., este investigat pentru abuzarea limitelor impuse pelerinilor străini, îndrumându-i către pensiuni și restaurante locale în schimbul unor comisioane substanțiale.
