Joia Mare, cunoscută și sub denumirea de Joia Neagră, reprezintă un moment profund în Săptămâna Patimilor, fiind marcată de ritualuri ce evocă ultimele clipe ale lui Iisus Hristos alături de ucenici.
Semnificația religioasă: Această zi este dedicată patru evenimente esențiale în istoria creștinismului:
- Spălarea picioarelor ucenicilor – un simbol al smereniei adus de Mântuitor.
- Cina cea de Taină – instituită ca Sfânta Împărtășanie (Euharistia).
- Rugăciunea din Grădina Ghetsimani – un moment de luptă interioară și acceptare a sacrificiului.
- Vânzarea lui Iisus – trădarea de către Iuda pentru 30 de arginți.
Denia celor 12 Evanghelii: În seara acestei zile, lăcașurile de cult organizează slujba Deniei, un ritual în care credincioșii ascultă pasaje din Noul Testament referitoare la suferințele lui Hristos. Un moment semnificativ este scoaterea Sfintei Cruci din altar, care este așezată în mijlocul bisericii. După finalizarea slujbei, clopotele tac până în noaptea de Înviere, sunetul fiind înlocuit de toaca.
Tradiții și superstiții: Joia Mare este și perioada în care gospodinele finalizează vopsitul ouălor, considerându-se că cele roșii vopsite în această zi au puteri tămăduitoare și nu se strică pe parcursul anului. În unele regiuni, există obiceiul de a aprinde focuri, crezându-se că spiritele celor decedați revin pentru a se încălzi.
De asemenea, este ultima zi în care se pot efectua munci agricole grele, deoarece din vineri orice activitate este considerată un păcat, pământul fiind „în doliu”.
Interdicții: Tradițiile populară impun să nu se doarmă ziua, pentru a evita lenevirea pe parcursul anului, și interzic spălatul hainelor sau împrumutul de bani, pentru a nu atrage ghinionul.
Joia Mare marchează începutul unei perioade de reflecție, pregătind sufletele credincioșilor pentru marea minune a Învierii.
