Apariția unei drone maritime rusești în apropierea Neptun Deep generează îngrijorări cu privire la intențiile Moscovei. Generalul (r) Virgil Bălăceanu subliniază că acest incident ar putea fi un test al reacției României, mai degrabă decât o acțiune efectivă de atac asupra platformei de gaze.
Conform generalului, dimensiunile dronei fac improbabilă provocarea unor daune semnificative, chiar și în cazul unei explozii apropiate. El avertizează că România trebuie să fie pregătită pentru posibile operațiuni hibride sau sub steag fals în Marea Neagră, subliniind necesitatea unei legi care să reglementeze neutralizarea dronelor maritime.
Generalul a explicat că drona a fost detectată de o navă comercială și ulterior interceptată de aviația română, ceea ce sugerează o manevră controlată. Bălăceanu a menționat că, pentru a provoca daune reale, ar fi fost mai eficientă utilizarea dronelor subacvatice, care pot avea un impact mai mare asupra infrastructurii marine.
În scenariile de război hibrid, două ținte pot fi vulnerabile: Portul Giurgiulești, aflat pe teritoriul Republicii Moldova, și platforma Neptun Deep. Acesta a explicat că aceste locații nu beneficiază de protecția Articolului 5 din tratatul NATO, ceea ce le face susceptibile la atacuri.
Generalul a subliniat că dronele maritime reprezintă o amenințare considerabilă, în special dacă sunt echipate cu explozibil. De asemenea, el a apreciat promptitudinea și eficiența pilotului de F-16 care a neutralizat drona, menționând dificultățile întâmpinate în astfel de misiuni.
Incidentul evidențiază o lacună legislativă în România, care necesită reglementări specifice pentru combaterea amenințărilor maritime. Bălăceanu a propus o coordonare mai bună între diversele autorități responsabile pentru securitatea platformei Neptun Deep.
În plus, a sugerat o colaborare mai strânsă cu Turcia în Marea Neagră, având în vedere interesele comune în protejarea infrastructurii critice din zonă, având în vedere amenințările hibride posibile din partea Rusiei.
