Pe 4 august, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții Șapte Tineri din Efes: Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan și Constantin.
În anul 250, împăratul Deciu a ordonat adunarea populației din Efes pentru a se închina idolilor. După trei zile de festivități, a început arestarea creștinilor, cu ajutorul evreilor și păgânilor din oraș, care i-au denunțat pe cei ce refuzau să sacrifice idolilor. Cei care cedau erau cruțați, în timp ce cei care își păstrau credința erau omorâți.
Maximilian, fiul prefectului, și alți șase tineri, au fost profund afectați de suferințele creștinilor și au decis să se retragă pentru a se ruga. Cu toate acestea, au fost denunțați și duși în fața împăratului, unde, în fața amenințărilor, și-au afirmat credința în Dumnezeu.
Deciu, furios, a ordonat să fie îndepărtate semnele demnității lor și le-a dat câteva zile pentru a se gândi la cererea sa. Tinerii au decis să se ascundă într-o peșteră, unde s-au rugat și s-au pregătit pentru eventualitatea de a fi aduși din nou în fața tiranului.
După un timp, au fost găsiți morți, adormiți în rugăciune. Deciu a ordonat închiderea peșterii, dar doi dintre funcționarii care au primit ordinul au ascuns o placă de plumb cu povestea lor.
Două sute de ani mai târziu, pe vremea împăratului Teodosie, peștera a fost redescoperită, iar cei șapte tineri au fost aduși la viață, dovedind astfel puterea divină. Aceștia au explicat că au dormit, fără a fi afectați de trecerea timpului.
Maximilian i-a îndemnat pe toți să nu-și piardă credința și să se pregătească pentru noi provocări. Împăratul, impresionat de minune, a ordonat să fie onorați, dar Sfinții au cerut să le fie lăsate trupurile în peșteră, așteptând învierea.
Peștera a devenit un loc de pelerinaj, iar cultul Sfinților Șapte Tineri s-a răspândit în întreaga lume creștină.
De asemenea, în această zi se pomenește și despre Sfânta Mucenită Evdochia, o creștină română din Anatolia, care a fost răpită și a suferit persecuții pentru credința sa.
