Pe 14 septembrie, credincioșii ortodocși celebrează Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare semnificativă ce îmbină aspecte spirituale cu tradiții populare bogate. Această zi este marcată în calendar cu cruce roșie, indicând o perioadă de post riguros, chiar și pentru cei care nu respectă postul în mod obișnuit.
În această zi, se recomandă abținerea de la consumul alimentelor de origine animală, iar tradițiile populare sugerează evitarea unor alimente precum usturoiul, nucile, prunele, pepenele sau peștele, considerate a avea legătură simbolică cu crucea. De asemenea, se crede că munca în această zi atrage necazuri, motiv pentru care femeile nu spală, nu calcă și nu cos, iar bărbații nu lucrează în câmp. Oamenii aleg să se dedice rugăciunii și să petreacă timpul în liniște alături de familie.
În regiunile sudice și estice ale țării, această sărbătoare este cunoscută ca Cârstovul Viilor, marcând începutul sezonului de cules al strugurilor. Adesea, o parte din recolta viilor este lăsată necules ca ofrandă pentru păsările cerului, iar preotul este invitat să sfințească via și butoaiele pentru a asigura o recolta bogată în anul următor.
Un alt obicei este adunarea plantelor de leac, precum busuiocul și cimbrul, care sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite. Aceste plante sunt păstrate în gospodării și sunt utilizate pentru diverse boli sau ca metode de protecție.
În plus, se obișnuiește împărțirea de ulcele decorate cu fir roșu, umplute cu miere, lapte sau apă, și acoperite cu colac. Aceste daruri sunt destinate copiilor sau familiilor fără copii, simbolizând viața și continuitatea.
În anumite zone, oamenii așază cruci din busuioc sfințit în pomii care nu au dat roade, cu speranța că aceștia vor înflori anul viitor. De asemenea, busuiocul sfințit este pus în lăzile fetelor pentru a le proteja de boli și neplăceri.
De asemenea, ziua de 14 septembrie este denumită și Ziua Șarpelui, fiind considerată o zi în care reptilele se adună și se retrag în pământ pentru iarnă. Legendele populare menționează apariția unei „pietre nestemate” lăsate în urmă de șerpi, despre care se crede că are puteri tămăduitoare.
Superstițiile asociate cu această zi includ credința că, dacă tună, toamna va fi lungă, iar dacă ciorile se adună pe garduri, este semn de brumă. De asemenea, monedele sfințite în această zi, păstrate în portofele împreună cu o cruciuliță, sunt considerate aducătoare de noroc.
