Pe 20 iulie, românii sărbătoresc Sfântul Ilie, o zi marcată de tradiții și obiceiuri străvechi, ce reflectă legătura profundă a comunităților cu natura și divinitatea. Această zi coincide cu mijlocul sezonului pastoral și este asociată cu zeul solar, Sânt-Ilie, care a fost influențat de figura religioasă a Sfântului Proroc Ilie.
Sânt-Ilie este considerat protectorul vremii, având puterea de a controla fenomenele meteorologice precum tunetele și ploile. Tradiția spune că în această zi se întâmplă minuni, iar faptele sale pământești au dus la venerarea sa ca sfânt.
În ajunul sărbătorii, fetele se angajau în ritualuri, cum ar fi tăvălitul pe câmpurile de cânepă, crezând că visele în această noapte le vor prezice viitorul în căsnicie. Dimineața de Sfântul Ilie era dedicată culegerii plantelor de leac, mai ales busuiocul, care era ulterior sfințit la biserică.
De asemenea, consumul merelor era interzis până în această zi, iar fructele erau aduse la biserică pentru a fi binecuvântate, crezându-se că astfel se transformă în mere de aur în lumea de dincolo. În plus, oamenii își aminteau de sufletele celor decedați, oferind merele căzute de pe pomi copiilor străini, un gest simbolic de pomenire.
În comunitățile rurale, apicultorii aveau obiceiuri specifice de recoltare a mierii, iar bărbații curățeni erau cei care se ocupau de stupi, având loc o adevărată sărbătoare în jurul acestui moment. Aceste festivități asigurau nu doar belșugul, ci și protecția stupilor împotriva răului.
Ziua de Sfântul Ilie aducea și întâlniri comunitare, unde se organizau târguri și iarmaroace, un prilej de socializare și comerț. Între acestea, Bâlciul de Sânt-Ilie de la Fălticeni, care datează din 1814, se remarcă prin dimensiunea și diversitatea sa, devenind un loc de întâlnire pentru negustori și artiști din toată Europa.
Tradițiile de Sfântul Ilie includ și credințe legate de vreme, cum ar fi superstiția că, dacă tună în această zi, fructele vor fi afectate. Aceste practici, de la ritualuri de recoltare la întâlniri comunitare, subliniază bogăția culturală și spirituală a sărbătorii.
