Pe 14 septembrie, ortodocșii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o festivitate de mare importanță în calendarul religios. Această zi este marcată prin post și ritualuri specifice, având o încărcătură spirituală profundă.
În această zi, cunoscută ca fiind zi de post aspru, credincioșii sunt încurajați să se abțină de la consumul de produse de origine animală. Tradiția populară sugerează evitarea alimentelor precum usturoiul, nucile, prunele, pepenele și peștele, considerate simbolice pentru sărbătoare.
De asemenea, munca fizică este descurajată, iar femeile nu ar trebui să spele sau să coasă, iar bărbații să nu lucreze în câmp. Oamenii aleg să se dedice rugăciunii și să petreacă timpul în liniște, alături de cei dragi.
Sărbătoarea este cunoscută în unele regiuni ca și Cârstovul Viilor, marcând începutul culesului strugurilor. O parte din recolta viilor este lăsată necules, ca ofrandă pentru păsările cerului, iar preoții sfințesc viile și butoaiele, dorind un an bogat.
Gospodarii strâng ultimele plante medicinale, precum busuioc, cimbru și mătrăgună, pe care le duc la biserică pentru sfințire. Acestea sunt păstrate în gospodării, având rol de protecție împotriva bolilor.
Un alt obicei vechi este împărțirea ulcelelor frumos decorate, umplute cu miere sau apă, familiilor fără copii, simbolizând viața și continuitatea.
În unele zone, se pun cruci de busuioc sfințit în pomii fără rod, cu speranța că anul următor vor da roade. De asemenea, busuiocul sfințit este folosit în lăzile fetelor pentru a le proteja de ghinioane.
Pe lângă tradiții, ziua de 14 septembrie poartă și superstiții. Este cunoscută ca Ziua Șarpelui, iar se crede că reptilele se adună și se retrag în pământ pentru iarnă. De asemenea, dacă în această zi tună, toamna va fi lungă, iar monedele sfințite aduc spor și noroc.
