Pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă Română o sărbătorește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, figura centrală a pelerinajelor din Iași, unde se află moaștele sale. Această sărbătoare atrage anual sute de mii de credincioși.
Considerată ocrotitoarea Moldovei, Sfânta Parascheva este asociată cu diverse tradiții. Numele său, derivat din greacă, înseamnă „Vineri”. Unele teorii sugerează o legătură cu cultul zeiței romane Venus, reflectând o viziune duală asupra ei: pe de o parte, o divinitate severă, iar pe de alta, o protectoare a sănătății și fertilității. În această zi, credincioșii respectă posturile și obiceiurile tradiționale.
Se spune că Sfânta Parascheva, percepută ca „mare la trup și urâtă la chip”, are un suflet bun, fiind protector al oamenilor împotriva bolilor și a nenorocirilor. În popor, este tradiția ca în această zi să nu se mănânce de dulce, iar munca este interzisă pentru a evita ghinionul. De asemenea, se practică dăruirea de pomană pentru sufletele celor adormiți, iar la țară, bătrânii evită aprinderea focului.
Femeile însărcinate sunt încurajate să împartă din bucate copiilor săraci, pentru a avea parte de o naștere ușoară. Se crede că rugăciunile adresate Sfintei Parascheva pot aduce minuni celor care își doresc copii.
Pelerinajul de la Iași este un prilej de rugăciune și meditație. Chiar dacă nu se poate ajunge la moaște, credincioșii sunt sfătuiți să se roage în biserici pentru sănătatea și binele lor și al celor dragi. În această zi, se evită orice muncă, iar femeile nu trebuie să toarcă sau să coasă, deoarece se consideră că ar putea atrage nenorociri.
Tradițiile de Sfânta Parascheva includ și împărțirea de bucate pentru sufletele celor adormiți, cu precauții privind alimentele care nu trebuie oferite. Este un moment de post și smerenie, rememorând suferințele Sfintei. De asemenea, se fac previziuni meteorologice în funcție de comportamentul oilor, oferind indicii despre iarna ce va urma.
