Pe 25 septembrie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe sfinții Eufrosina și Pafnutie, aducând în atenție viețile lor remarcabile și sacrificiile pentru credință.
Sfânta Eufrosina a trăit în timpul împăratului Teodosie cel Mic, renunțând la viața lumească și la identitatea sa de femeie. A fugit din casa părintească și s-a îmbrăcat în haine bărbătești, numindu-se Smarald. A intrat într-o mănăstire de bărbați, dedicându-se unei vieți ascetice, unde a rămas neobservată timp de 38 de ani. La sfârșitul vieții, s-a descoperit tatălui său, Pafnutie, care, impresionat de virtuțile fiicei sale, a devenit și el călugăr.
În aceeași zi, este pomenit și sfântul mucenic Pafnutie Egipteanul, care a suferit persecuții în timpul domniei lui Diocletian. A fost adus înaintea guvernatorului Adrian, unde și-a mărturisit credința în Hristos, provocând astfel convertirea altor soldați care au fost martirizați alături de el. După o serie de încercări, Pafnutie a reușit să aducă la credință 40 de prizonieri, toți martirizați ulterior.
De asemenea, se comemorează și cutremurul care a avut loc în timpul domniei lui Teodosie cel Mic, în care a fost ridicat un copilaș în văzduh, având o viziune divină. Această minune a fost văzută ca un semn al bunătății divine.
Alți sfinți menționați în această zi includ Sfântul Serghie de Radonej, un mare făcător de minuni din Rusia, care a fondat o comunitate monahală bazată pe principiile vieții în comun și a îndrumat mulți călugări spre o viață de sfințenie. Misiunea sa a fost marcată de umilință și dedicare față de Dumnezeu și de ceilalți.
Astfel, ziua de 25 septembrie este o ocazie de reflecție asupra vieților sfinților și a sacrificiilor lor pentru credință, îndemnând credincioșii să urmeze exemplul lor de devotament și virtute.
