Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a autosesizat în legătură cu difuzarea publică a unor informații referitoare la un dosar penal ce vizează activitatea ANPC, investigat de Direcția Națională Anticorupție. Acest dosar se află în continuare în faza nepublică, iar CSM analizează modul în care procurorul a gestionat comunicarea actelor de dispoziție conform Codului de procedură penală.
În urma acestei situații, CSM a împuternicit Serviciul de Informare Publică să comunice opiniei publice următoarele aspecte:
1. Activitatea parchetelor poate fi supusă criticii publice, dar aceasta trebuie să se realizeze în limitele legale și în raport cu stadiul anchetei. Accesul extins la documentele procesuale în momente de confidențialitate a dus la scurgeri de informații către mass-media și rețele sociale. Inspecția Judiciară este în prezent implicată în verificarea modului în care fragmente din documentele procurorului au ajuns în spațiul public. Până la finalizarea acestor verificări, orice alte concluzii exprimate public nu au un fundament solid.
2. Este esențial să se facă o distincție clară între modul în care informațiile din dosarele penale ajung în public și modul în care acestea sunt redactate. Comentariile asupra materialului probator, inclusiv în ceea ce privește oportunitatea acestuia, nu ar trebui să fie supuse dezbaterii publice în această etapă a anchetei. Evaluarea relevanței informațiilor, inclusiv a celor care pot afecta viața privată, este posibilă doar la finalizarea anchetei.
3. Reacțiile din partea politicienilor, generate de publicarea unor stenograme, ar putea părea justificate, însă nu ar trebui să exercite o presiune nejustificată asupra procurorului și instituției. Limbajul agresiv folosit de către unele personalități politice și jurnaliști depășește limitele libertății de exprimare, transformându-se în atacuri personale. Aceste atacuri, care nu se concentrează pe o critică argumentată a actelor procedurale, constituie o formă inacceptabilă de presiune asupra procurorilor, afectând independența acestora, contrar principiilor statului de drept. CSM subliniază că limbajul și acuzațiile folosite nu justifică interesul public în acest caz.
