Antreprenorii, fie că sunt la început de drum sau se confruntă cu dificultăți financiare, se întreabă adesea dacă datoriile firmei le pot afecta bunurile personale. Răspunsul la această întrebare variază în funcție de forma juridică a afacerii.
Societăți cu răspundere limitată (SRL): Această formă juridică oferă o protecție mai mare pentru asociați. În cazul unui SRL, răspunderea este limitată la bunurile firmei, ceea ce înseamnă că creditorii nu pot urmări bunurile personale ale fondatorilor, atâta timp cât aceștia nu au acționat cu rea-credință. Conform Legii nr. 31/1990, bunurile aduse ca aport devin proprietatea firmei și nu mai sunt supuse urmăririi de către creditorii personali.
Totuși, există excepții. Dacă instanța dovedește că fondatorii sau administratorii au comis fraude sau au provocat falimentul intenționat, bunurile personale pot fi urmărite.
Persoane fizice autorizate (PFA) și întreprinderi fără personalitate juridică: În cazul acestor structuri, riscurile sunt semnificative. Deși există un patrimoniu de afectațiune care teoretic separă bunurile personale de cele profesionale, legea nu protejează complet titularii. Dacă datoriile nu pot fi acoperite din patrimoniul profesional, creditorii pot urmări bunurile personale, inclusiv conturi bancare, apartamente sau terenuri.
Așadar, proprietarii de PFA se expun unor riscuri financiare mari. Problemele de plată pot duce la executarea silită a bunurilor personale.
Alegerea formei juridice este esențială: Forma juridică a afacerii nu este doar un aspect birocratic, ci un element esențial în protejarea patrimoniului personal. Un SRL oferă mai multă siguranță, dar implică mai multe formalități. Un PFA poate fi mai ușor de gestionat, însă expune proprietarul riscurilor financiare directe.
Într-un mediu economic instabil, informarea corectă și consultanța juridică pot face diferența între un eșec cu consecințe personale severe și un parcurs antreprenorial sigur.
