Un număr de 128 de state membre ale Convenției ONU dedicate anumitor arme convenționale au ajuns la un compromis semnificativ pentru reglementarea armelor autonome letale, cunoscute adesea sub denumirea de 'roboți ucigași'. Această decizie a fost luată după o săptămână de negocieri tensionate desfășurate la Geneva.
Acordul permite elaborarea unui instrument internațional în următorii doi ani, fără a specifica forma pe care acesta o va avea. Toate cele 128 de națiuni, inclusiv cele cinci puteri nucleare care fac parte din Consiliul de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit), au acceptat să continue discuțiile.
Compromisul nu prevede o interdicție a armelor autonome letale și nu clarifică dacă viitorul acord va fi obligatoriu sau voluntar, aceste aspecte urmând să fie discutate ulterior. Președintele conferinței, ambasadorul elvețian Julien Thoeni, a subliniat că este necesară o definire a categoriilor de arme care ar putea fi interzise conform dreptului internațional umanitar.
O parte dintre delegații s-au opus utilizării termenului 'negociere', preferând 'elaborare', ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca viitorul instrument să fie de natură obligatorie. Aproximativ 100 de state au pledat pentru reguli obligatorii, dar au existat și state, precum SUA, Rusia și Israel, care s-au opus.
Un factor de blocaj a fost atitudinea Rusiei, care a contestat agenda conferinței și participarea observatorilor, inclusiv a Uniunii Europene. Este important de menționat că deciziile în cadrul convenției se iau prin consens, iar opoziția unei singure țări poate împiedica un acord.
Brazilia și alte state au insistat asupra necesității de a stabili rapid reguli internaționale. Ambasadorul brazilian, Frederico Meyer, a evidențiat diferențele dintre țările cu putere și cele cu majoritatea de partea lor.
Președintele conferinței a considerat acest compromis un pas important după mai mult de un deceniu de discuții, deși reprezentanții ONG-urilor au avut o reacție mai rezervată la acest rezultat.
Coaliția Stop Killer Robots, formată din peste 300 de organizații, a criticat decizia, considerând că nu oferă un ghid clar pentru un instrument juridic obligatoriu. Reprezentanți ai organizației Human Rights Watch au subliniat și ei lipsa unor măsuri urgente, având în vedere avansul rapid al tehnologiei.
Reglementarea acestor arme este crucială, având în vedere capacitatea lor de a identifica și ataca ținte fără intervenția umană. Aceste arme autonome nu se limitează la drone, ci pot include tancuri, submarine și sisteme de apărare antiaeriană, bazându-se pe algoritmi și inteligență artificială.
Îngrijorările privind utilizarea acestor tehnologii au crescut în contextul conflictelor din Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a cerut interzicerea armelor autonome cu funcționare imprevizibilă și a celor care vizează civili, subliniind problemele legate de protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar.
Izumi Nakamitsu, șefa ONU pentru dezarmare, a declarat că urmează o perioadă de negocieri intense în intervale scurte, iar până în 2028, statele vor trebui să definitizeze forma viitorului instrument internațional și natura obligațiilor acestuia.







