Un număr tot mai mare de tineri din Cluj-Napoca se află în căutarea unui loc de muncă, conform unui studiu recent realizat de o platformă de recrutare. Aproape 7.600 de tineri din întreaga Românie au aplicat pentru diverse posturi în ultimele două săptămâni, Cluj-Napoca fiind printre orașele cu cele mai multe aplicații.
În ultimele luni, cererea de muncă a crescut cu 39% în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani. Această tendință reflectă o situație îngrijorătoare, în care tineri cu studii superioare sau rezultate academice bune sunt nevoiți să accepte locuri de muncă necalificate pentru a face față costurilor de trai din marile orașe universitare.
Printre cele mai căutate domenii se numără construcțiile (28%), curățenia (26%), îngrijirea vârstnicilor (15%), agricultura (14%) și HoReCa sezonier (13%). Aceste locuri de muncă implică, de obicei, muncă fizică și program flexibil, dar adesea fără contracte stabile.
De asemenea, o parte semnificativă a tinerilor preferă joburile de scurtă durată sau activitățile remote, care se pot integra mai ușor în programul lor de studii. Tăierea burselor sociale și universitare a avut un impact major asupra tinerilor, afectând nu doar veniturile, ci și motivația acestora de a continua studiile.
În Cluj-Napoca, chiriile au crescut cu 14% față de anul precedent, iar costul mediu de trai depășește 3.000 de lei lunar pentru un student. Aceasta a făcut ca munca part-time să devină o necesitate, nu o alegere. Cererea pentru locuri de muncă ocazionale a crescut cu 30% în rândul liceenilor, iar 29% dintre studenți caută acum joburi cu normă redusă.
Rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani în România a ajuns la 25%, de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene. Chiar și în orașe recunoscute pentru oportunitățile din domeniul tehnologic, cum ar fi Cluj-Napoca, tinerii absolvenți se confruntă cu provocări în găsirea unui loc de muncă adecvat. Deși joburile remote sunt preferate, companiile solicită experiență și portofolii solide, iar multe oferte entry-level au fost reduse.
În mediul rural, interesul pentru locuri de muncă ocazionale a crescut cu 41%, în special printre tinerii fără abilități digitale. Aceștia caută orice formă de venit, de la agricultură la îngrijire la domiciliu. Astfel, tinerii români continuă să muncească din ce în ce mai mult, nu pentru a-și îndeplini visurile, ci pentru a supraviețui.
