România se află într-o situație alarmantă în ceea ce privește sistemul public de pensii, cu un dezechilibru tot mai pronunțat între numărul angajaților și cel al pensionarilor. La ora actuală, țara are aproximativ 5,6 milioane de salariați și 4,6 milioane de pensionari, rezultând un raport de 10 angajați la 9 pensionari.
Bugetul țării suportă lunar costuri de 12,9 până la 13 miliarde de lei pentru pensii, sume provenite atât din contribuțiile salariaților activi, cât și din împrumuturi. Pe măsură ce numărul contribuabililor scade, presiunea asupra bugetului devine tot mai greu de gestionat.
Conform Institutului Național de Statistică, România se confruntă cu un spor natural negativ, în care numărul deceselor depășește de două ori numărul nașterilor. Aceasta indică o îmbătrânire rapidă a populației și o scădere constantă a forței de muncă disponibile.
Previziunile pentru viitor sunt sumbre, având în vedere că numărul angajaților a început deja să scadă. Între septembrie anul trecut și februarie acest an, aproximativ 25.000 de angajați au dispărut din datele oficiale, ceea ce subliniază problemele economice cu care se confruntă țara.
Diferențele regionale în raportul angajați-pensionari sunt notabile. De exemplu, în București și Ilfov, raportul este favorabil, cu 10 salariați pentru 4 pensionari, în timp ce în județe precum Neamț și Giurgiu, raportul se inversează la 12 pensionari la 10 salariați. În Teleorman, acest raport atinge un nivel critic de 14 pensionari la 10 angajați.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertizează că modelul actual de pensii este nesustenabil pe termen mediu, cu o paritate între salariați și pensionari care se apropie rapid. Contribuția medie a unui angajat se situează puțin peste 20% din salariul brut.
Un val important de pensionări este așteptat în următorii ani, în special din partea generației „decrețeilor”, care cuprinde aproximativ 1,6 milioane de români născuți după 1966 și care se vor pensiona în perioada 2025-2030.
George Moț, fondator al unei platforme de pensii, subliniază că situația se va deteriora, având în vedere că pensionările din rândul acestei generații nu au început încă. El sugerează că pensiile private ar putea reprezenta o soluție, deoarece acestea nu depind direct de contribuțiile angajaților activi.
Criticile aduse sistemului de pensii din România sunt rezultatul unei combinații de factori: scăderea natalității, migrarea forțată a forței de muncă și îmbătrânirea accelerată a populației rămase. Experții propun soluții precum creșterea ratei de ocupare, stimularea revenirii românilor din diaspora și majorarea vârstei de pensionare pentru a evita colapsul sistemului.
Fără măsuri rapide și eficiente, România riscă o prăbușire totală a echilibrului dintre contribuabili și beneficiari, întrebarea crucială rămânând: cine va susține sistemul de pensii într-o țară în care numărul angajaților scade constant?
