România își propune să dezvolte un sistem feroviar de mare viteză care să conecteze litoralul Mării Negre cu rețeaua europeană, un proiect estimat la 18 miliarde de euro. Această inițiativă, care vizează construirea unei infrastructuri de 780 de kilometri, ar putea transforma radical transportul în țară.
Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a anunțat că proiectul a trecut de etapa ideilor și este acum evaluat pe baza unui studiu de oportunitate. Acesta urmărește să stabilească dacă există un număr suficient de pasageri care să susțină financiar un sistem feroviar rapid.
„Am început cu întrebarea dacă există cerere reală pentru un astfel de sistem. Răspunsurile sunt încurajatoare”, a declarat Dobre, evidențiind că există călători dispuși să plătească pentru un transport feroviar rapid. Proiectul nu se va limita doar la conectarea marilor orașe din România, ci va integra țara în rețeaua europeană de trenuri de mare viteză.
Traseul propus ar începe din Constanța, trecând prin București și continuând spre vest, cu legături către capitale precum Sofia, Atena și Istanbul, precum și spre Europa Centrală. Dacă va fi implementat, timpii de călătorie ar putea scădea semnificativ: București–Brașov în 81 de minute, București–Cluj în 150 de minute și București–Ungaria în aproximativ 210 minute. Aceste timpi sunt mult mai buni comparativ cu starea actuală a infrastructurii feroviare din România.
Cu toate acestea, oficialii recunosc scepticismul publicului față de realizarea acestui proiect. Dobre a subliniat că anunțurile despre trenuri de mare viteză pot provoca reacții ironice, având în vedere condițiile actuale de pe rețeaua feroviară, unde unele tronsoane au restricții de viteză de 30 km/h.
Proiectul presupune modernizarea liniilor existente pentru viteze de 160–200 km/h, dar și construcția de segmente noi dedicate vitezelor mari. Strategia este etapizată, prioritate având tronsonul București–Brașov, urmat de segmentul Sighișoara–Cluj.
În cel mai optimist scenariu, primul tronson ar putea deveni operațional în circa 10 ani. Totuși, succesul proiectului depinde de angajamente politice pe termen lung, expertiză tehnică, inclusiv din afaceri internaționale, și asigurarea unei finanțări constante.
Finanțarea ar putea proveni din fonduri europene, bugetul de stat și parteneriate public-private. Oficialii subliniază că un proiect de o asemenea amploare nu suportă întreruperi sau modificări de direcție. Dacă va fi dus la bun sfârșit, trenul de mare viteză ar putea să reprezinte o transformare semnificativă a infrastructurii din România, apropiind țara de standardele europene și reducând timpii de deplasare între regiunile sale.
