România se confruntă cu o situație economică delicată, având cele mai mari dezechilibre macroeconomice din Uniunea Europeană, după o perioadă de politici fiscale relaxate și cheltuieli publice necontrolate.
Deficitele bugetar și de cont curent au atins cote alarmante, iar autoritățile sunt presate să implementeze măsuri rapide și eficiente. Printre propunerile discutate se numără creșterea cotei de TVA la un minim de 21%, cu scopul de a îmbunătăți veniturile statului și de a descuraja consumul excesiv, în special al produselor importate.
Pentru a compensa impactul acestei măsuri asupra persoanelor cu venituri mici, se sugerează introducerea unui impozit progresiv pe venit. Aceste propuneri sunt rezultatul unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM) de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, care subliniază devierea României de la disciplina fiscală din 2015 încoace.
Economiștii avertizează că simpla reducere a cheltuielilor nu va fi suficientă pentru a corecta deficitele, care necesită măsuri mai ample și mai consistente. Propunerile includ reformarea sistemului fiscal pentru a extinde baza de impozitare și a îmbunătăți conformarea voluntară, având în vedere că sistemul actual este considerat impredictibil.
În privința impozitării muncii, se recomandă adoptarea unui sistem progresiv, similar celor din Polonia și Slovacia, unde impozitele mai mici sunt aplicate veniturilor reduse, iar cotele mai mari ajung până la 25% pentru veniturile mari. De asemenea, se sugerează eliminarea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public și o unificare parțială a impozitului pe venit cu contribuțiile sociale pentru o mai bună eficiență.
Impozitarea bunurilor este, de asemenea, un subiect de discuție, având în vedere că în prezent taxele pe proprietate sunt scăzute, ceea ce favorizează acumularea bogăției. O formă de impozitare progresivă ar putea fi implementată pentru a doua locuință și pentru vehiculele de lux, cu scopul de a redistribui veniturile către bugetul central.
Pentru a crește veniturile, se subliniază necesitatea combaterii evaziunii fiscale, prin continuarea digitalizării ANAF și îmbunătățirea analizei riscurilor în rândul instituțiilor fiscale. De asemenea, este esențială creșterea absorbției fondurilor europene, în condițiile în care România utilizează insuficient aceste resurse din cauza birocrației.
În fine, raportul evidențiază nevoia de reducere a dimensiunii aparatului de stat, care este considerat supradimensionat. Aceasta nu implică doar concedieri, ci și o reorganizare a instituțiilor și digitalizarea proceselor interne, precum și evaluarea periodică a performanței acestora.
