Un nou fenomen social se răspândește pe continentul european, iar specialiștii îl descriu ca pe o adevărată „epidemie” a cluburilor de alergare și a curselor neobișnuite. Această trendă, considerată atât cu o notă de umor, cât și cu o anumită îngrijorare, conduce la o creștere a accidentărilor în rândul alergătorilor.
„Cum putem opri răspândirea acestei tendințe?”, se întreabă un alergător frustrat, care compară situația cu o apocalipsă de tip zombie. Tonul serios al discuțiilor este adesea amestecat cu ironie, un alt participant la conversație remarcând că „a început cu alergătorii de weekend, dar noi nu am reacționat pentru că nu ne identificăm cu ei”.
Pe forumuri, discuțiile devin tot mai distopice. Unii sugerează că, pentru a opri acest fenomen, ar trebui să se acționeze drastic, în stilul filmelor de groază. Iar pentru Marea Britanie, concluzia este că „UK-ul e pierdut, poate din cauza Brexit-ului”.
România nu a fost ocolită de acest val. Cluj-Napoca, de exemplu, a fost inclus pe harta orașelor europene cu cluburi de alergare active. „Bravo Cluj”, comentează un utilizator, evidențiind cum aceste cluburi ar putea duce la o „contaminare” a comunităților din est.
Chiar și în Balcani, se discută despre acest subiect, un utilizator afirmând că ideea curselor de 5 kilometri nu a fost inventată aici, având un ton sarcastic despre oportunitățile de afaceri care ar putea apărea.
Unii observatori consideră că această expansiune a cluburilor de alergare este o glumă, în timp ce alții subliniază seriozitatea cu care fenomenul se dezvoltă. „10.000 de cluburi de alergare?! E ridicol. Ar trebui să ne întrebăm ce se întâmplă cu această mișcare”, se plâng unii. Cehia, pe de altă parte, este văzută ca un exemplu pozitiv, având puține cluburi de alergare, ceea ce le oferă un sentiment de siguranță.
Indiferent dacă este vorba despre o realitate îngrijorătoare sau o simplă glumă colectivă, un lucru este clar: cluburile de alergare contribuie la transformarea peisajului social al Europei, un pas la un moment dat. Pentru unii, aceasta marchează începutul unei noi ere în sport, în timp ce pentru alții, reprezintă începutul unei crize.
