Decizie istorică în România: demolarea barajului Surduc pentru protecția mediului

Decizie istorică în România: demolarea barajului Surduc pentru protecția mediului

Judecătorii din Cluj au pronunțat o sentință remarcabilă, autorizând demolarea barajului Surduc, o premieră în justiția românească. Această hotărâre a fost luată în contextul unei acțiuni înaintate de Asociația Declic, care a solicitat desființarea lucrărilor asociate proiectului „Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu”.

Pe 11 iunie 2025, Tribunalul Cluj a acceptat parțial cererea, considerând că barajul, construit pe râul Bâsca Mare, nu respectă reglementările legale și de mediu. Procesul a început în 2022, când Declic a acționat în instanță Hidroelectrica și președintele Consiliului Județean Covasna, cerând demolarea lucrărilor și restabilirea zonei la starea anterioară.

Barajul Surduc, parte a proiectului Nehoiașu II aprobat în 1981, a fost abandonat în perioada comunistă. Deși Hidroelectrica a încercat să reia lucrările, instanța a anulat autorizațiile emise în 2009 și 2015, considerându-le ilegale. Proiectul ar fi contribuit cu un procent nesemnificativ la producția de energie națională, iar impactul asupra mediului a fost considerat inacceptabil.

Experții au atras atenția asupra riscurilor pe care le prezintă barajele hidroenergetice în contextul schimbărilor climatice, care afectează debitul râurilor. De asemenea, au subliniat că aceste structuri pot agrava inundațiile, afectând ecosistemele locale.

Decizia instanței este văzută ca o victorie pentru mediul înconjurător și pentru comunitățile locale, respectând legislația europeană. Hidroelectrica a încercat să implice statul în costurile demolării, dar instanța a respins această solicitare, stabilind că responsabilitatea revine companiei.

Barajul Surduc a fost menționat și în ghiduri internaționale pentru conectivitatea ecologică, având o reputație negativă pe plan global. Proiectul Nehoiașu II, care ar fi afectat grav ecosistemul din zona Natura 2000 Penteleu, rămâne un exemplu de gestionare defectuoasă a resurselor de apă.

Decizia Tribunalului Cluj nu este definitivă, dar reprezintă un pas semnificativ în direcția protejării mediului și a biodiversității din România.

Informatii preluate si adaptate din: Stiri de Cluj
Etichete: Declic demolarea barajului Hidroelectrica justiție românească proiect Nehoiașu II protecția mediului schimbări climatice Tribunalul Cluj
Autor: Radulescu Mihai