Cluj-Napoca a renunțat la o stemă cu o tradiție de peste 600 de ani în favoarea unui design contemporan, creat de o elevă de liceu. Această schimbare a avut loc în urma unui concurs organizat în 1995, sub conducerea primarului Gheorghe Funar.
Noul simbol a fost adoptat oficial în 1999 și confirmat printr-o Hotărâre de Guvern în 2006. Criticii, în special experții în heraldică, au expresat preocupări că acest design modern s-ar îndepărta de normele tradiționale. Actuala stemă este divizată în trei secțiuni colorate în roșu, galben și albastru, incluzând un lup dacic, zeița Minerva și monumentul Memorandiștilor, toate desenate de o tânără artistă.
Hotărârea de Guvern nr. 221 din 2006 a oficializat acest simbol, publicat ulterior în Monitorul Oficial. Totuși, aceste elemente nu reflectă blazonul istoric al orașului, care prezenta trei turnuri deasupra unei porți fortificate, inspirat de stilul germanic și utilizat de orașe precum Cracovia și Praga.
Academicianul Nicolae Edroiu, fost director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj, a criticat noua stemă, afirmând că nu respectă regulile heraldice și este privită cu dispreț de colegii săi din străinătate. Edroiu a refuzat să avizeze stema și a fost ulterior dat în judecată de Primăria Cluj-Napoca, un proces care nu a fost niciodată soluționat.
În 2010, o petiție lansată de doi tineri a solicitat revenirea la vechea stemă medievală, care ilustrează o poartă cu grilaj și trei turnuri, simbol folosit de oraș încă din anul 1377, când regele Ludovic de Anjou a confirmat oficial sigiliul. De-a lungul timpului, acest simbol a fost adaptat, inclusiv în perioada comunistă, când au fost adăugate elemente ideologice.
Deși pentru unii stema orașului poate părea un detaliu nesemnificativ, povestea sa este una plină de semnificații istorice, reflectând evoluția și identitatea culturii locale.
