Un studiu recent realizat de Salvați Copiii România evidențiază o problemă majoră: copiii din țară petrec extrem de puțin timp afară. Aproape 75% dintre respondenți au declarat că stau în aer liber mai puțin de 5 ore pe săptămână, ceea ce înseamnă mai puțin de o oră pe zi, un interval semnificativ sub recomandările experților.
Un aspect și mai îngrijorător este că 13% dintre copii nu participă deloc la activități în aer liber într-o săptămână obișnuită, ceea ce sugerează că unul din opt copii își petrece majoritatea timpului în interior, în fața ecranelor sau în spații închise.
Comparativ cu recomandările internaționale, care indică necesitatea de a petrece cel puțin o oră pe zi în natură, datele din România sunt alarmante. Un studiu din 2024 al Universității din Glasgow arată că timpul petrecut în aer liber contribuie semnificativ la reducerea riscurilor de probleme de sănătate mintală, la dezvoltarea emoțională echilibrată și la îmbunătățirea condiției fizice.
În ciuda dorinței de a fi mai activi, aproximativ 33% dintre copii și-ar dori să petreacă mai mult timp în aer liber, iar acest sentiment este mai pronunțat în mediul urban, unde accesul la spații verzi este limitat. De exemplu, în orașe precum Cluj-Napoca, expansiunea imobiliară a diminuat constant zonele naturale disponibile.
Pe lângă timpul petrecut în aer liber, 34% dintre copii au declarat că nu practică sport într-o săptămână obișnuită. Totuși, 36% și-ar dori să fie mai activi, sugerând o lipsă de oportunități mai degrabă decât de interes. Specialiștii avertizează că efectele pe termen lung ale sedentarismului și ale lipsei de contact cu natura pot conduce la obezitate, anxietate și alte probleme de sănătate. Această afirmație nu reprezintă doar o metaforă, ci este susținută de studii recente.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.483 de respondenți cu vârste între 9 și 17 ani, oferind o imagine clară asupra stilului de viață al noii generații. În acest context, experții subliniază importanța extinderii și protejării spațiilor verzi din mediul urban, precum și promovarea activităților în aer liber. Fără intervenții concrete, riscurile asociate cu distanțarea copiilor de natură ar putea deveni o problemă structurală, având un impact direct asupra sănătății publice în viitor.
