Caraș-Severin se confruntă cu provocări legate de calitatea aerului, în ciuda faptului că este un județ cu resurse naturale bogate și o populație în scădere.
Conform celor mai recente date, pulberile PM10 au înregistrat valori medii record, atingând 25,53 µg/mc, iar ozonul a avut a treia cea mai mare valoare medie, de 53,82 µg/mc. În contrast, Reșița a raportat cele mai scăzute niveluri de monoxid de carbon (0,12 µg/mc) și dioxid de sodiu (5,55 µg/mc) în comparație cu ultimul deceniu, iar dioxidul de azot s-a redus la 12,12 µg/mc.
Aceste măsurători provin de la stația de fond urban CS-1 din Moroasa, acoperind perioada ianuarie-iulie 2026. Este de așteptat ca media anuală să sufere modificări, dar definițiile poluanților, cum ar fi particulele PM10, vor rămâne constante. Aceste particule sunt suficient de mici pentru a fi inhalate, dar nu atât de fine încât să pătrundă adânc în plămâni.
Deși județul a înregistrat o medie record de PM10, nu s-au depășit valorile-limită zilnice de 50 µg/mc. În acest an, doar 3 depășiri au fost raportate în Moldova Nouă. În ceea ce privește ozonul, au fost 5 zile cu concentrații peste pragul de evaluare, dar fără depășiri critice în ceea ce privește informațiile publice.
Directorul executiv al Direcției Județene de Mediu, Dănuț Cepeha, a subliniat că județul se descurcă mai bine comparativ cu alte zone din țară în ceea ce privește calitatea aerului, datorită scăderii industrializării și absenței marilor comunități urbane.
În prezent, sectorul industrial nu mai joacă un rol semnificativ în poluarea atmosferei, aceasta fiind în mare parte generată de traficul auto, în special în orașe pe timpul verii. De asemenea, gestionarea ineficientă a deșeurilor și a stațiilor de asfalt contribuie la problemele de calitate a aerului.
În concluzie, este important să se facă distincția între poluare și disconfort, subliniind necesitatea unei gestionări mai bune a surselor de poluare.
