Pe 25 mai 2002, un incident tragic a avut loc în Strâmtoarea Taiwan, când zborul China Airlines 611, un Boeing 747-209B, a decolat de pe Aeroportul Internațional Chiang Kai-shek din Taoyuan, având la bord 225 de persoane.
Destinația era Hong Kong, iar cursa era cunoscută sub numele de „Ruta de Aur”. La aproximativ 20 de minute după decolare, în jurul unei altitudini de 9.000 de metri, avionul a suferit o dezintegrare catastrofală.
Incidentul a fost semnalat printr-un zgomot puternic, urmat de dispariția semnalului radar, fără ca aeronava să emită vreun semnal de alarmă. Fuselajul a cedat din cauza unei decompresii explozive, iar resturile au căzut în mare, la 43 de kilometri nord-est de insulele Penghu. Martorii de pe insulă au observat fum și detrituri pe apă, iar navele de pescuit din zonă au fost primele care au alertat autoritățile.
O investigație realizată de Consiliul de Siguranță Aviației din Taiwan a relevat că un incident anterior, în 1980, a afectat structura avionului. O lovitură a cozii în timpul unei aterizări greșite a fost reparată necorespunzător, iar fisurile au evoluat în timp din cauza presurizării repetate, culminând cu o crăpătură semnificativă. Exact 22 de ani mai târziu, slăbiciunea structurală a cedat complet.
Acest zbor era programat să fie ultimul sub pavilionul China Airlines, urmând să fie vândut către o altă companie. Tragedia a avut un impact major asupra aviației, fiind un apel la acțiune pentru reformele necesare în siguranța zborurilor. Inspecțiile mai riguroase și protocoalele de reparație au fost implementate ca urmare a acestui accident, care a lăsat în urmă un val de doliu în întreaga regiune.
