În primăvara anului 1942, în Munții Alborz din Iran, s-a desfășurat o poveste neobișnuită din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Un pui de urs brun sirian, orfan după ce mama sa a fost ucisă, a fost descoperit de un băiat local și ulterior oferit soldaților polonezi din Corpul II de Armată. Aceștia l-au adoptat, oferindu-i hrană și îngrijire.
Ursul, numit Wojtek, a devenit rapid un membru al unității, fiind hrănit cu lapte condensat și, mai târziu, bere, care s-a dovedit a fi preferata sa. Pe parcursul timpului, Wojtek a dezvoltat comportamente umane, fiind o sursă constantă de bucurie pentru soldați.
Wojtek a călătorit cu trupele, dormind în corturile acestora și participând la activitățile lor, inclusiv jocuri de wrestling. A avut un comportament prietenos, împrietenindu-se cu un dalmațian și ajutând soldații să prindă un hoț într-un depozit de muniție.
În 1943, pe măsură ce unitatea se pregătea pentru lupte, autoritățile britanice nu au permis prezența unui animal sălbatic pe nave. Astfel, soldații au decis să-l înroleze oficial pe Wojtek în armată, oferindu-i un număr de serie și promovându-l la gradul de caporal.
Wojtek a devenit celebru în timpul Bătăliei de la Monte Cassino din aprilie 1944, unde a transportat cutii de muniție, demonstrând o forță remarcabilă. Acțiunile sale curajoase au inspirat trupele, iar insigna Companiei 22 a fost modificată pentru a-l include pe el, simbolizând curajul și determinarea.
După război, în 1947, Wojtek a fost dus în Scoția, unde a trăit la Grădina Zoologică din Edinburgh. A devenit o atracție populară, fiind vizitat frecvent de foștii săi camarazi. A murit pe 2 decembrie 1963, lăsând în urmă o moștenire unică.
Wojtek este comemorat prin statui în Edinburgh și plăci memoriale în diverse muzee, simbolizând solidaritatea Poloniei cu Scoția. Povestea sa rămâne o mărturie a umanității în cele mai întunecate momente ale istoriei.
