În pădurile tropicale umede ale Americii Centrale, de la Costa Rica până în Panama, trăiește o pasăre unică: solitarul cu față neagră (Myadestes melanops). Această pasăre din familia Turdidae se remarcă prin dimensiunile sale, având o lungime de 16-18 cm și o greutate de 25-35 g. Penajul său gri-oliv, cu nuanțe mai deschise pe abdomen, este completat de o masca neagră distinctivă pe față și ochi mari de culoare galbenă.
Preferând singurătatea, solitarul cu față neagră este o pasăre teritorială care se găsește în pădurile montane umede, la altitudini între 800 și 2.500 de metri. Dieta sa este variată, incluzând fructe din genul Miconia și insecte, ceea ce îl face un dispersor esențial de semințe în ecosistemul forestier.
Cântecul său, un fluierat lent și hipnotic, îl face popular printre ornitologi. Masculii cântă în special în sezonul de reproducere, între martie și iunie, pentru a atrage femelele și pentru a-și marca teritoriul. Cuiburile sunt construite din mușchi și fibre vegetale, fiind ascunse în crengile copacilor, unde femela depune 2-3 ouă albăstrui cu pete.
Deși nu este considerată o specie amenințată la nivel global, populațiile locale se confruntă cu riscuri din cauza defrișărilor și a fragmentării habitatului. Observarea acestei păsări în sălbăticie necesită răbdare, datorită timidității sale și a camuflajului eficient în vegetația densă. În parcuri naționale precum Monteverde din Costa Rica, turiștii pot auzi cântecul său la răsărit, o experiență descrisă ca o „poezie vie a junglei”.
