Pitulicea cu cap albastru (Monticola cinclorhyncha) este o pasăre remarcabilă din familia Muscicapidae, cunoscută pentru penajul său vibrant și comportamentul discret. Masculul se distinge prin capul, gâtul și bărbia de un albastru strălucitor, contrastând cu spatele de nuanțe mai închise și cu părțile inferioare cafeniu-roșcate. Un aspect caracteristic este pata albă de pe aripă, evidentă în timpul zborului. Femela, pe de altă parte, are un penaj mai puțin intens, predominând nuanțele de cafeniu, având un model alb-maroniu pe părțile inferioare, asemănător cu femela pitulicii cu burtă castanie, dar mai puțin pronunțat.
Acestă pasăre preferă zonele montane și deluroase, fiind considerată un vizitator estival în regiunile din Afganistan și în lanțul Himalaya, de la Pakistan până în Arunachal Pradesh. În sezonul cald, pitulicea cu cap albastru se găsește în păduri de pin și pe pantele deluroase, la altitudini cuprinse între 900 și 3000 de metri. Iarna, migrează spre zonele mai joase din sudul Indiei, în special în regiunile Ghats de Vest și de Est, unde caută adăpost în păduri secundare, plantații de cafea și jungle ușor deschise. În aceste zone, este frecvent observată în grupuri mixte, căutând hrană atât în copaci, cât și pe sol, folosind crengi uscate sau fire de telefon pentru a prinde prada.
Comportamentul său este tipic pentru această familie de păsări; atunci când se simte amenințată, pitulicea zboară în copaci și rămâne nemișcată pentru a evita atenția. Hrana sa constă, în principal, din insecte, ceea ce o face să joace un rol important în menținerea echilibrului ecosistemelor. Sezonul de reproducere are loc între aprilie și august în Himalaya, iar cuibul este o construcție simplă din mușchi, tulpini și frunze, situat aproape de sol, sub rădăcini expuse sau în crevasele stâncilor.
În ceea ce privește conservarea, pitulicea cu cap albastru este clasificată de IUCN ca fiind de „preocupare minimă”, având o populație relativ stabilă și o distribuție extinsă. Totuși, pierderea habitatului din cauza defrișărilor, în special în regiunile unde iernează, reprezintă o amenințare potențială pentru această specie.
Cu culorile sale vibrante și comportamentul său discret, pitulicea cu cap albastru este cu siguranță o comoară a naturii, atrăgând atenția oricărui pasionat de ornitologie care are ocazia să o observe în sălbăticie.
